marți, 29 decembrie 2009

Serviciile secrete vor primi 1,8 miliarde de lei de la buget în 2010

Ştiţi, România este ţara cu şapte servicii secrete care primesc an de an cu generozitate mulţi bani de la bugetul de Stat (adică de la noi). Băieţii (căci e vorba în principal de figuri masculine acolo) nu au fost ameninţaţi în nici un fel de vreo reducere a cheltuielilor pe fondul crizei şi al reformelor din administraţia publică.

SRI primeşte conform proiectului de Buget pe 2010 suma de 1,2 miliarde de lei, SIE vreo 200 de milioane, SPP 135 de milioane, STS, atenţie, 466 milioane (!) la care se adaugă alte sume alocate băieţilor de la Doi şi-un sfert de la MAI şi băieţilor de la Serviciul secret al Ministerului Apărării (există şi aşa ceva, ca să vezi!).

În schimb instituţia de bază a oricărei democraţii din lume, Parlamentul, primeşte (doar) 330 de milioane de lei, din care Senatul pe care Băsescu doreşte să-l desfiinţeze pentru că chipurile cheltuie prea mulţi bani primeşte 94,9 milioane de lei (aproape de cinci ori mai puţin decât STS şi de 12 ori mai puţin decât SRI).

Tot ca o comparaţie, Educaţia va primi de la bugetul de Stat, la comun cu Sportul şi Tineretul, suma de 6 miliarde de lei. Pe deasupra se anunţă reducerea cu 10% a posturilor în învăţământul preuniversitar în decursul anului 2010.

Nu mai spun că bugetul alocat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional este de 656 milioane de lei, adică undeva la jumătate din fondurile alocate SRI-ului.

Ah, şi să vedeţi în ce ţară minunată şi democratică trăim! Ia ghiciţi ce instituţii de Stat primesc mai mulţi bani în 2010 decât au avut în 2009? Hai că nu e greu. Uitaţi aici:

- Administraţia prezidenţială, buget cu 23% mai mare decât cel din 2009

- Curtea Constituţională, buget cu 60% mai mare (după faptă şi rasplată,nu-i aşa?)

- Secretariatul General al Guvernului cu aprox. 80% mai mulţi bani decât în 2009.

Concluziile le trageţi singuri.

Proiectul de buget poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanţelor şi va fi supus aprobării Parlamentului în luna ianuarie.

.

Update. Un link către un articol interesant:

România - campioana mondială a serviciilor secrete. Cei mai mulţi "securişti" pe cap de locuitor

luni, 21 decembrie 2009

Să citim din programul de guvernare pe 2009- 2012

Cică a apărut programul Guvernului Boc pe 2009-2012. Înainte de toate, e amuzant că se referă şi la anul 2009, când a mai rămas un pic mai mult de o săptămână până în 2010.

M-am uitat să văd care mai sunt noutăţile în materie de egalitate de şanse şi nondiscriminare a femeilor din România. Rezultatul? Am dat peste aceleaşi prevederi ca în programul de guvernare al PD-L & PSD de anul trecut.

Citim la capitolul 9 că există următorul obiectiv de guvernare:

„Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor de orice natură.”

Ah, dar cât cinism să existe asemenea obiectiv de guvernare din partea unui Executiv care are în componenţa sa un singur ministru femeie! Promovăm participarea activă a femeilor la luarea deciziilor, dar Guvernul României îl facem numai cu bărbaţi. Neruşinare curată!

Trecem mai departe şi citim despre direcţiile de acţiune. La sub-capitolul despre „Familie” am găsit chestii interesante:

Obiective de guvernare

· Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională

· Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare.

· Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali.

L-aş ruga pe Boc să ne destăinuie care sunt acele politici de reconciliere a vieţii de familie cu cea profesională pe care au ei de gând să le deruleze şi n-au spus la nimeni.

Apoi l-aş ruga să ne spună care sunt acele resurse financiare pe care le vor destina pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, amintindu-i că pentru a face economii la bugetul de Stat tocmai au desfiinţat Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, instituţia care se ocupa de programele legate de violenţă domestică. Şi că în multe judeţe nu există nici măcar un helpline, un telefon pentru ajutarea victimelor violenţei domestice cu informaţii şi consiliere psihologică.

Apoi i-aş întreba, nu pe Boc că el sigur nu ştie, dar pe cei din Ministerul Muncii, dacă au habar care e numărul total de adăposturi pentru victimele violenţei domestice. Se zvonea că erau 9 asemenea adăposturi în toată ţara, cu câte 5-10 locuri de cazare, dar în realitate unele adăposturi funcţionează doar pe hârtie. Iar la ora actuală cred că nimeni nu mai ştie care e situaţia reală din teritoriu.

Un lucru nou e ideea de înfiinţare de centre de asistenţă pentru agresorii familiali. Adică soţul bătăuş să fie obligat să urmeze nişte terapii în grup sau individual pentru a-şi corecta comportamentul. Aşteptăm cu interes aplicarea acestei prevederi din programul de guvernare.

Mai jos, la sub-capitolul „Egalitate de şanse” citim despre următoarea direcţie de acţiune:

„Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale guvernului.”

Iarăşi avem prevederea despre reprezentarea femeilor în Parlament şi în … primele două linii ierarhice ale guvernului! O prevedere care vine de la un Guvern format aproape numai din bărbaţi.

Iniţial, în programul cu care PD-L s-a prezentat la alegerile legislative de anul trecut era stipulat şi procentul minim de reprezentare al femeilor: 30%. Acum procentul a dispărut aşa că, cinici cum sunt, ar putea declara că prin prezenţa Elenei Udrea în Guvern şi-au îndeplinit obiectivul de reprezentare a femeilor în prima linie ierarhică a guvernului :).

Programul de guvernare integral aici.

duminică, 20 decembrie 2009

O singură femeie în noul Guvern: Elena Udrea


Acum o lună de zile, Jose Manuel Barroso, preşedintele CE, făcea presiuni asupra liderilor ţărilor membre UE pentru a desemna şi femei, nu doar bărbaţi, în funcţiile de comisari UE. Lui i s-au alăturat şi alte nume cu greutate din conducerea UE ca Margot Wallström (vice preşedinte al CE) şi Diana Wallis (vicepreședinte al PE), care au cerut să existe un număr mai mare de femei în componenţa CE pentru o mai mare reprezentativitate a structurii populaţiei şi o reflectare a intereselor tuturor cetăţenilor, femei şi bărbaţi. În cele din urmă, nouă din cei 27 de comisari sunt femei, cu 1 mai mult decât în mandatul trecut.

În România, agitaţia de la Bruxelles a rămas fără ecou. Empowerment-ul femeilor nu este şi nu a fost o prioritate în politica dâmboviţeană. S-a vorbit în timpul campaniei prezidenţiale despre modelul de femeie promovat de Băsescu, dar discuţia s-a oprit aici.

În timp ce alte guverne au anunţat cu mândrie că au reuşit să stabilească o paritate între femei şi bărbaţi (vezi guvernele din Franţa, Spania), conducerea de la Bucureşti nu are nicio jenă să anunţe o listă a noului Executiv pe care se regăseşte numele unei singure femei, Elena Udrea, pe deasupra o figură atât de des criticată încât aduce mai degrabă deservicii decât beneficii reprezentării femeilor în politică.

Semănăm la acest capitol cu guvernele unor ţări islamice ca Iran sau Emiratele Arabe (dar până şi Turcia are în guvern două femei în funcţia de ministru).

Nu e o întâmplare că în noul Guvern singura femeie care a reuşit să-şi facă loc este Elena Udrea. Actualul Guvern este format din reprezentanţi ai două partide, PD-L şi UDMR, la care se adaugă câţiva tehnocraţi.

1. PD-L a urmărit să-şi satisfacă clientela politică, nu să promoveze competenţa, de aceea o Monica Macovei în Guvern ar fi fost primejdioasă pentru că ideea de reformă a justiţiei ar fi putut, Doamne fereşte, să devină realitate. În locul ei a fost preferat apaticul Cătălin Predoiu. O Anca Boagiu nu a adus în vistieria de campanie la fel de mulţi bani ca Videanu sau Berceanu. O altă femeie, considerată la un moment dat asul din mânecă al lui Băsescu pentru funcţia de prim ministru, Alexandra Gătej, fosta şefă a Unilever pentru Europa Centrală şi de Est, este păstrată pe funcţia de consilier prezidenţial. Cunoştinţele ei manageriale dobândite în sectorul privat ar fi putut fi folosite pentru o gestiune de top a ţării, dar Emil Boc, ca marionetă perfectă pentru Conducătorul de la Cotroceni, a contat mai mult decât oricine altcineva.

Nu competenţa şi expertiza celor din interiorul partidului au fost răsplătite acum, ci contribuţia materială la realegerea lui Băsescu sau loialitatea deplină. Aşa se explică de ce Elena Udrea se regăseşte pe lista miniştrilor, oricât de criticată este prezenţa ei acolo.

2. De cealaltă parte, UDMR este partidul care, cu toate că luptă împotriva discriminărilor etnice, practică la rândul său o altă formă de discriminare, cea de gen. Lipsa femeilor în conducerea Uniunii este şi o consecinţă a tradiţionalismului comunităţii maghiare din România practicat ca formă de conservare a identităţii. Dar oricâte explicaţii am încerca să găsim, este inadmisibil să nu existe o discuţie în sânul UDMR şi un efort, măcar de dragul aparenţelor, de a promova şi femei în structurile sale de conducere. Ei fac apel de atâtea ori la valorile europene, la respectarea tuturor, fără discriminare, dar sunt orbi la discriminarea femeilor din sânul formaţiunii lor politice.

.

Revenind la unica prezenţă feminină din Guvernul Boc, Elena Udrea, cred că va fi în mentalul colectiv mai păguboasă decât absenţa completă a femeilor din Executiv. Le va oferi misoginilor pretextul să critice prestaţia în general a femeilor pe scena politică. În teritoriu, alte Elene Udre vor prinde curaj pentru a-şi face loc în politica românească urmând modelul de la centru, în vreme ce femeile meritoase, competente pe anumite domenii, vor sta pe margine sau vor fi ţinute de alţii la distanţă. Doar prin nişte contraexemple la fel de vizibile, din partidele din opoziţie sau chiar din interiorul PD-L se va putea contracara modelul "Udrea". Dar slabe şanse dacă ne uităm la cine conduce Camera Deputaţilor, Roberta Anastase...

joi, 17 decembrie 2009

Andreea Vass (PD-L): „Nu excludeţi femeile din următorul Guvern!”

Pe ultima sută de metri înaintea formării noului guvern, o voce din PD-L, Andreea Vass, consiliera premierului Boc pe probleme economice, lansează un îndemn pe blogul personal: „Nu excludeţi femeile din următorul Guvern!”

Vass expune 10 motive mari şi late pentru care această problemă a excluderii constante a femeilor din treburile politicii ar trebui să devină un subiect prioritar, de luat în seamă la formarea unei noi echipe guvernamentale.

Argumentele sale le puteţi citi aici.

La finalul expunerii, Andreea Vass se întreabă dacă PD-L va avea puterea să facă istorie, spărgând misoginismul din interiorul partidului şi din afara lui.

Bine spus, bine argumentat, vă recomand să-i citiţi articolul.

Andreea Vass e de admirat pentru tenacitatea cu care se bate pentru ideile sale, multe de neînţeles pentru majoritatea colegilor săi de partid. E de admirat şi pentru că, spre deosebire de multe alte femei din politica românească, nu fuge de identitatea sa de femeie, nu adoptă discursul majorităţii, cel care ignoră cu nonşalanţă faptul că în România a fi femeie înseamnă mai puţine oportunităţi decât a fi bărbat şi multe bariere greu de depăşit. Andreea Vass a fost cea care s-a încăpăţânat anul trecut să fie inclus în programul de guvernare al PD-L acel articol referitor la introducerea unei cote minime de reprezentare pentru femei în Parlament şi primele două linii ierarhice ale Guvernului – o temă de care fug bărbaţii de Stat din România, pentru că l-ar ameninţa scaunele!

Spre deosebire de Vass, multe doamne din politică se comportă în continuare ca şi cum n-ar fi o problemă cu reprezentarea femeilor. Ele au ajuns într-un fel sau altul pe nişte poziţii, mai mult sau mai puţin vizibile, mai mult sau mai puţin puternice, şi sunt la un moment în care a-şi asuma un discurs diferit de majoritatea politicienilor, bărbaţi, li se pare riscant. Pe deasupra, nici nu stăpânesc bine domeniul şi nu au forţa de a argumenta de ce femeile sunt în număr atât de mic în această sferă a puterii politice, darămite să propună soluţii.

Femeile din politică vor trebui să priceapă odată că dacă nu fac presiune, schimbarea nu va veni de la sine. Bărbaţii de Stat nu se vor ridica singuri de pe scaune pentru a le oferi lor locul pe poziţiile de putere.

Andreea Vass e printre puţinele care a înţeles că e cazul să fie mai fermă şi să pună pe tapet problema cu mai mult tupeu. Deocamdată e prematur să credem că recomandarea ei va avea vreun ecou la formarea echipei de guvernare. Dar în ziua în care şi alte femei competente din PD-L sau alte partide se vor deştepta şi vor revendica posturi pentru femei în conducerea ţării, atunci poate un demers de felul ăsta va avea puterea să schimbe unele lucruri.

duminică, 13 decembrie 2009

Mariajele timpurii la romi

Despre asemenea mariaje din comunitatea roma de la noi vorbeşte ultimul reportaj difuzat în emisiunea „Reporter Special” de pe Antena 3.

Reportajul intitulat „Între lege şi tradiţierelatează şi despre cazuri de căsătorii încheiate la 6 şi 9 ani, însă cele mai multe au loc pe la 13-16 ani în cazul fetelor şi un pic mai târziu în cazul băieţilor. Sunt căsătorii fără acte, evident, dar în urma cărora viaţa acestor copii se schimbă radical. Majoritatea fetelor nu se mai duc la şcoală şi la scurt timp rămân gravide şi îşi iau viaţa în propriile mâini ca nişte persoane adulte. Băieţii stau un pic mai mult pe băncile şcolii, din motive la care nu m-aş fi gândit până acum, de exemplu pentru a fi capabili să-şi ia apoi carnetul de conducere. Motivele diferenţei de şcolarizare între fete şi băieţi la romi sunt evident mult mai complexe şi din păcate nu au fost abordate în reportaj.

Partea bună e că tradiţia începe să fie din ce în ce mai contestată, inclusiv din interiorul comunităţii. Regele Cioabă, de exemplu, după ce a fost implicat în scandalul căsătoriei fiicei sale de 13 ani în anul 2003, a înţeles într-un final că aceste practici trebuie să dispară.

Şi chiar şi copiii devin conştienţi că e o problemă cu ea. Există la un moment dat în reportaj o fetiţă, în jur de 10 ani, romă, care îi declară dezinvolt reporterului că doreşte să urmeze şcoala ca să poată mai târziu să muncească şi să-şi îngrijească părinţii şi că, orice ar fi, n-o să se lase căsătorită de tatăl său pentru că nu vrea să ducă o viaţă amărâtă.

Un fragment din reportaj:




Întregul reportaj de ~ 45 de minute poate fi vizionat aici:

Reporter Special, Antena 3: Între Lege şi Tradiţie, 12.12.2009.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Zimbabwe: violul ca armă politică în timpul alegerilor prezidenţiale din 2008

Cât de civilizată este o ţară şi cât de solide şi independente politic sunt instituţiile sale reiese cu claritate din felul cum sunt organizate alegerile reprezentanţilor săi politici.

Am citit azi o ştire şocantă despre violurile în masă folosite ca armă politică în alegerile prezidenţiale dintr-o ţară africană, Zimbabwe, în primăvara anului trecut.

Un ONG care luptă pentru combaterea HIV/SIDA a dat publicităţii în urmă cu câteva zile un raport despre agresiunile sexuale asupra femeilor din Zimbabwe săvârşite în preajma alegerilor de membrii ai miliţiilor partidului ZANU-PF, condus de Robert Mugabe, preşedintele în exerciţiu. Victimele au fost femei care îşi exprimaseră suportul pentru partidul de opoziţie de la acea dată, MDC, Mişcarea pentru Schimbarea Democratică. Susţinătorii lui Mugabe, membri de partid sau membri ai forţelor de ordine, au violat în mod sistematic femeile care îi sprijineau pe oponenţii lor sau erau rude cu membri ai partidului de opoziţie.


Potrivit raportului Aids Free violurile au început în 2007 şi s-au intensificat în 2008, în special între primul şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi au urmat următorul scenariu: grupuri de bărbaţi strigând sloganuri ale ZANU-PF înconjoară în miez de noapte o casă în care locuiesc membri sau lideri politici ai MDC şi îi scot afară. Îi bat cu bâte de fier sau frânghii peste picioare şi fese până le provoacă răni adânci. Violează femeile în grup acolo pe loc sau le duc în tabere de tortură ale ZANU-PF aflate pe întreg teritoriul ţării.

Cele mai multe mărturii adunate de Aids Free sunt de la femei violate în mod repetat de către grupuri de bărbaţi, uneori brutalizate sub ochii soţilor lor şi ai altor martori. În timpul violurilor, femeilor li se adresau insulte: „trădătoarelor, curve ale MDC, târfe ale lui Tsvangirai (liderul partidului MDC)” sau erau obligate să asiste la violarea fiicelor lor sau la torturarea şi asasinarea membrilor familiei.

„După ce m-a violat al zecelea bărbat nu mai puteam nici să mă ridic. Mi-au violat fiica de cinci ani, fără să pot să mă împotrivesc” este una din mărturiile din raportul „Electing to Rape: Sexual Terror in Mugabe's Regime”.

Raportul cuprinde interviuri cu 72 de victime şi martori şi face referire la cel puţin 380 de violuri comise în toate regiunile ţării în perioada alegerilor prezidenţiale din 2008.

Niciunul din cazurile denunţate la poliţie nu a fost investigat. Jumătate din femei nu au depus plângeri „pentru că poliţiştii fie sunt membri ai ZANU – PF, fie nu ar fi făcut nimic pentru pedepsirea făptaşilor” – spune unul din martorii din raport. Mai multe femei au declarat că au contractat virusul HIV în timpul violului.

Link:

Telegraph Online: Robert Mugabe's supporters 'used rape as a weapon' in election

joi, 10 decembrie 2009

Record de premii Nobel pentru femei în 2009

Anul acesta, cinci din cei 13 câştigători ai premiilor Nobel sunt femei. Este, dacă am înţeles bine, un record în istoria premiilor Nobel. Ne bucurăm că printre femeile premiate se numără şi Herta Müller, românca de etnie germană, câştigătoare a premiului Nobel pentru Literatură, prezentă azi la ceremonia oficială de la Stockholm alături de ceilalţi câştigători.

Tot pentru prima oară în istorie, anul acesta o femeie a luat premiul Nobel pentru Economie. Este vorba de Elinor Ostrom, care a împărţit premiul cu colegul său Oliver E. Williamson.

În toată istoria de 108 ani a premiilor Nobel, din cei 822 de câştigători doar 40 au fost femei, jumătate din acestea în ultimele două decade.


Linkuri:

Nobel Prizes honor a record 5 women in 2009

Herta Müller recibe el Nobel por el valor literario de su oposición a la dictadura comunista

luni, 7 decembrie 2009

Naşterea unui copil măreşte inegalităţile între femei şi bărbaţi

Arnaud Regnier-Loilier, demograf în cadrul Institutului Naţional de Studii demografice (INED) din Franţa şi specialist în problemele familiei, a încercat să afle dacă naşterea unui copil modifică repartizarea sarcinilor într-un cuplu. Concluziile sale:

“Naşterea unui copil accentuează dezechilibrul în repartizarea sarcinilor între bărbaţi şi femei", spune el în buletinul INED “Populaţie & Societate”. Femeile se îndepărtează de piaţa muncii şi îşi asumă tot mai mult sarcinile casnice”.

[..]

Dorinţa de a se bucura de un moment privilegiat, grija de a se conforma modelelor sociale, nevoia de mai mult timp pentru sarcini casnice mai multe - totul face ca femeile să se îndepărteze de piaţa muncii. Dorită sau făcută de nevoie, această alegere le împinge din nou pe femei în rolul tradiţional de casnică şi accentuează dezechilibrul în interiorul cuplului. “Schimbarea situaţiei profesionale a femeii explică o bună parte a evoluţiei organizării casnice, subliniază demograful. Femeile şi-au încetat sau redus activitatea profesională şi şi-au asumat mai mult sarcinile zilnice (mese, spălat vase, etc.)”.

Articol complet aici.

miercuri, 2 decembrie 2009

Maria Băsescu despre ce înseamnă să fii femeie normală în România

Prima Doamnă a negat afirmaţiile lui Mircea Dinescu că ar fi fost vreodată lovită de Traian Băsescu.

În scrisoarea deschisă adresată mass media, Maria Băsescu vorbeşte şi despre ce înseamnă să fii femeie normală în România. Înseamnă să te sacrifici pentru binele soţului şi a copiilor tăi, să-ţi dedici întreaga viaţă familiei, printr-o muncă asiduă, „de dimineaţă până târziu în noapte”. Aceasta e principala misiune în viaţă a unei femei, lasă să se înţeleagă doamna Băsescu.

Doamnă Băsescu, transmiteţi-le părinţilor să nu-şi mai bată capul cu educaţia fiicelor lor, cu formarea unei personalităţi independente, autonome, la ce bun să mai facă atâtea şcoli dacă principala misiune în viaţă a femeilor e găsirea „unei partide bune”, încheierea unei căsătorii în care să se sacrifice pentru binele celorlalţi şi să lase în plan secund binele propriu?

Sau transmiteţi-ne, doamnă, că nu e normală această viaţă a femeilor din România, că viaţa dumneavoastră, similară în unele aspecte cu cea a mamelor noastre şi a bunicilor noastre, nu trebuie să fie un model şi pentru fetele din ziua de azi. Că o femeie se poate împlini şi altfel decât stând în umbra unui bărbat.

Pe de altă parte, doamna Băsescu spune că Traian Băsescu nu a lovit-o niciodată şi că acesta nu şi-a lovit niciodată copii.

Însă multe femei nu au avut norocul acesta! Sunt multe, chiar dacă e greu să găsim nişte statistici ale violenţei domestice în România. Doar un procent mic din femeile bătute din România se adresează poliţiei şi justiţiei aşa că nimeni nu ştie exact care e cifra reală a femeilor agresate. Autorităţile au tot timpul alte priorităţi, nu există decât …9 adăposturi pentru victime în toată ţara, iar legea violenţei domestice a rămas doar pe hârtie. Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, singura instituţie care se ocupa de programele publice de prevenire şi combatere a fenomenului, s-a desfiinţat acum câteva săptămâni.

Violenţa domestică există pe scară largă în această ţară, o spun cele câteva studii finanţate din fonduri străine (că banii publici de la noi nu sunt pentru aşa ceva, nu?). Unele studii spun că o treime din femeile din România au fost agresate, verbal sau fizic (Studiul Sănătăţii Reproducerii, UNFPA, 2004).

O treime din femeile din România! Doamnă Băsescu, mă bucur că nu vă număraţi printre ele, dar totuşi, puteaţi să le transmiteţi un mesaj, să le întindeţi o mână sau chiar mai mult în textul acestei scrisori...

.

Link: Scrisoarea deschisă a Mariei Băsescu.