Recomandare de cărţi

M-am gândit, pornind de la un articol scris de o colegă de blogosferă despre cartea "Nepreţuitele Femei" a d-nei Mihaela Miroiu, să fac o listă cu câteva lecturi pentru cei care şi-ar dori să citească câte ceva din ce s-a publicat pe la noi în materie de feminism. Este o listă întocmită subiectiv şi limitată la cunoştinţele pe care le am eu în domeniu, de aceea îi rog pe cunoscători să lase în comentarii şi alte titluri care ar merita menţionate. Aşadar, în ordinea preferinţei şi oarecum a accesibilităţii textelor, lista ar fi următoarea:

1. „Nepreţuitele femeie” – Mihaela Miroiu. Este o colecţie de articole apărute în diverse publicaţii, care se citeşte lesne şi pe nerăsuflate. Este cartea din care răzbat cel mai bine, după părerea mea, umorul şi ironia cu care doamna Miroiu îşi expune deseori ideile şi care îi transformă cursurile de la facultate în dezbateri aprinse întrerupte cu hohote de râs şi chicoteli. Mi-a plăcut foarte mult.
2. „Femeia eunuc” – Germaine Greer, apărută la editura Curtea Veche în 2007. Este un veritabil ghid de emancipare a femeilor prin recăpătarea încrederii în forţele proprii şi înlăturarea miturilor şi stereotipurilor cu care sunt subjugate. E scrisă cu exemple din diverse domenii, de la biologie la literatură, de la psihologie la piaţa muncii. În special mi-a plăcut capitolul în care demontează romantismul şi toate fetişurile şi miturile legate de iubirea romantică: fete gingaşe şi inocente, bărbaţi puternici, duri dar îmblânziţi de amorul nebunesc, săruturile pătimaşe, dulcegăriile. Să sperăm ca în curând o editură românească o să se îndure să publice şi celălalt bestseller al lui Greer, „The whole woman”.
3. "Al doilea sex" - Simone de Beauvoire. O carte de referinţă pentru feminismul valului al II-lea, care a produs o adevărată revoluţie în gândire la vremea ei (a fost scrisă în 1949). A fost numită "biblia feminismului" iar fraza cea mai faimoasă a sa rămâne şi azi de actualitate: "nu te naşti femeie, ci devii".
4. „Splendida cetate a celor o mie de sori” – Khaled Husseini. Nu este literatură feministă, dar o recomand aici pentru că este ce am citit vreodată mai autentic despre situaţia femeilor din Afganistan. Am primit feed-backuri pătimaşe de la prietene cărora le-am făcut-o cadou. N-o să uit cum vara trecută pe când eram în Delta Dunării cu un grup de prieteni, una din prietene citea de zor pe plajă cartea asta iar la un moment dat a început să plângă de emoţie. Este într-adevăr o carte care nu te poate lăsa rece (apropo, le-aş face-o cadou militarilor români din Afganistan ca să înţeleagă mai bine pe ce tărâm se află şi prin ce trec „stafiile” înfăşurate în burka pe care le văd pe stradă).
5. „BiONGrafie” – Laura Grunberg. Este scrisă de o doamnă deosebită, cu un suflet mare, care a condus primul ONG feminist de după 1989 numit AnA. Cartea este despre istoria acestui ONG, care la ora actuală nu mai funcţionează din păcate şi care scos ani la rândul publicaţia de studii feministe „AnALize”, pe care de asemenea o recomand, dacă aveţi acces de pe undeva la ea. O recenzie scrisă chiar de autoare poate fi citită aici: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/istoria-traita-unui-ong-de-femei
6. „Cartea neagră a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România” - Laura Grunberg [coord.], Ioana Borza, Theodora Eliza-Văcărescu. Este o lectură practică, destul de actuală, pentru cine vrea o introducere referitoare la situaţia maro-neagră a domeniului egalităţii de gen din România. Cartea poate fi citită online aici: http://www.anasaf.ro/ro/docs/Cartea%20neagra%20a%20egalitatii%20de%20sanse%20intre%20femei%20si%20barbati%20in%20Romania%20%5Bcomplet%5D.pdf
7. „Femeile sunt de vină” – cartea simpaticei PSD-iste Gabi Creţu (printre puţinele politiciene de la noi declarat feministe). Este o lectură uşoară dar de foarte bună calitate, ce colecţionează articole şi discursuri care tratează situaţia femeilor din România şi din alte părţi.
8. „Raportul Hite” – Shere Hite. Demontează mituri legate de sexualitatea feminină. Cartea a fost un bestseller în SUA la vremea ei şi a produs foarte multă vâlvă.
9. „Politica duplicităţii” – Gail Kligman. Despre politica pro-natalistă a lui Ceauşescu cu tot ce a însemna ea: sarcini nedorite, avorturi clandestine, cupluri înspăimântate şi terorizate în viaţa lor intimă, controale ginecologice în fabrici, securişti care investigau medici, asistente şi femeile pe masa de operaţie. Ar trebui să fie, după părerea mea, o lectură obligatorie la facultăţile de istorie din ţară.
10. „Naşterea. Istorii trăite ” – coord. M. Miroiu şi O. Dragomir. Despre care am mai scris pe blog.

Cărţile de mai sus ar fi un fel de mini-introducere în domeniu. Pentru cei care doresc să aprofundeze, recomand:

1. „Drumul către autonomie” – Mihaela Miroiu. E o introducere în teoriile feministe, asemenea unui manual din care poţi afla ce a însemnat valul I, valul II şi valul III al feminismului şi post feminismul. Cu ce se deosebeşte feminismul liberal de cel socialist, marxist, radical, ecofeminism, feminismul comunitarian, etc. Ce s-a făcut în România în favoarea (sau împotriva) drepturilor femeilor în perioada ante şi interbelică, în perioada comunistă şi după 89.
2. „Ultima inegalitate: relaţiile de gen în România” – Vladimir Pasti. Un studiu sociologic consistent şi valoros despre relaţiile între femei şi bărbaţi în perioada comunistă şi postcomunistă.
3. „Din istoria feminismului românesc” – Ştefania Mihăilescu, vol. I (1838-1929) şi vol. II (1929-1948). Este o antologie de texte şi un mic studiu publicat la începutul vol. II, prin care se scot la lumină articole aparţinând feministelor românce din sec. al XIX-lea şi prima jumătate a sec. al XX-lea din România.
4. „Politica sexelor” – Liliana Popescu. Este o altă carte – manual din care poţi afla despre mişcarea feministă de la începuturi şi până în prezent, despre masculinitate şi despre prejudecăţile despre feminism, şi despre opinia feministelor faţă de teme diverse: pornografie, violenţă domestică, politică, piaţa muncii. Din păcate a fost publicată într-un tiraj redus la editura Maiko în 2004 şi e mai greu de găsit, chiar şi în biblioteci.

Pe domenii concrete, există mai multe cărţi publicate, din care amintesc:

• În educaţie: „Gen şi educaţie” (Laura Gruberg şi Mihaela Miroiu); „Dilema de gen a educaţiei” (D. O. Ştefănescu)
• Mass-media: „Femei, cuvinte şi imagini” (Otilia Dragomir, Adina Bradeanu, Daniela Roventa-Frumusani, Romina Surugiu); „Mass –media despre sexe” (Laura Grunberg)
• Politică şi politici publice: "Reconstrucţia teoriei politice. Eseuri feministe" (Uma Narayan, Mary Lyndon Shanley); „Gen şi putere” (Oana Băluţă, ed.); „Gen şi interese politice” (Oana Băluţă, Alina Dragolea, Alice Iancu); „Parteneri egali. Competitori egali” (Oana Băluţă, Alina Dragolea, Alice Iancu).
• Familie: „Familia monoparentală” (Cristina Ştefan); „Introducere în sociologia familiei. Familia românească în societatea contemporană” (Raluca Popescu).
• Violenţă: „Războiul împotriva tăcerii” (Andrea Dworkin).
• Dicţionare, enciclopedii: „Lexicon feminist” (M. Miroiu şi O. Dragomir); „Femei celebre” şi „Femei celebre din România ” (ambele de Arina Avram); „Dicţionarul personalităţilor feminine din România” (G. Marcu şi R. Ilie).

Mă opresc aici cu înşiruirea dar rămân cu sentimentul că am uitat să menţionez multe alte cărţi valoroase. Lista rămâne deschisă.