vineri, 24 iunie 2011

Analiză a activităţii femeilor în Parlament

Institutul de Politici Publice (IPP) a publicat un raport de monitorizare a activităţii deputatelor şi senatoarelor din Parlamentul României, la doi ani de mandat.

Analiza dezvăluie, printre altele, că în cei 2 ani de activitate parlamentară nicio iniţiativă nu a fost semnată exclusiv de către femeile parlamentar, nici în Senat nici în Cameră, ceea ce indică că nicio temă majoră din societate nu a determinat o coalizare a intereselor femeilor din Parlament, indiferent de partidul din care fac parte. Susţinerea acordată de către deputate sau senatoare a fost mai degrabă pentru obiectivele generale ale partidului din care fac parte, cosemnând alături de colegi diferite proiecte de lege în această perioadă.

Un astfel de exemplu este lipsa de coalizare a femeilor din Parlament pentru adoptarea proiectului depus de Sulfina Barbu prin care se propune introducerea unei cote minimale de 40% pentru reprezentarea politică a femeilor. Prin această lege, partidele ar fi fost obligate să desemneze femei în proporţie de cel puţin 40% din candidaţii la viitoarele alegeri legislative uninominale. Ar fi forţat nucleele de putere masculină ale partidelor să facă o schimbare majoră pentru a permite femeilor din această ţară să fie prezente în mai mare măsură în forul legislativ. Anul trecut, prin septembrie, la o dezbatere pe tema cotelor de gen, doamne de la mai multe partide promiteau că-şi vor uni forţele pentru a-i convinge pe colegii de partid să voteze acest proiect. Cristina Pocora de la PNL şi Eugenia Barna de la UNPR îşi dădeau mâna cu Sulfina Barbu, Andreea Paul Vass şi Anca Boagiu pentru un pact transpartinic. Două luni mai târziu, în noiembrie, Sulfina Barbu a depus la Senat proiectul de lege, este drept de-o calitate care lasă de dorit, dar a rămas aproape singură în demersul său. Doar Andreea Paul Vass i-a fost alături. Acum proiectul legislativ se află la Camera Deputaţilor, unde a primit deja un aviz negativ de la Comisia pentru Drepturile Omului (drepturile omului oare nu includ şi drepturile femeilor, domnilor deputaţi?, femeile n-au dreptul să fie reprezentate în aceeaşi măsură în instituţia care dă legile ţării?).

Este probabilă respingerea lui în perioada imediat următoare, pentru că nici colegii doamnei Barbu de la PD-L nu vor (şi nu sunt suficient de presaţi) să-l voteze.

Va urma


Link: IPP - Sinteza activităţii femeilor din Parlamentul României după 2 ani din actualul mandat.

18 comentarii:

A. spunea...

Dezamagire totala! Ce fac feministele din Parlament? De ce nu s-au coalizat cu dna Barbu? Nu inteleg nimic. Sau feministele sunt mai mult europarlamentare, ceea ce e bine pe de o parte, ca ne reprezinta la nivel de UE niste femei cu viziune. Dar la nivel national lucrurile sunt foarte triste.
Succes la dizertatie si mai ales in continuare!

Tudorina spunea...

A, nu există feministe în Parlament. Există cel mult câteva femei care din când în când au curaj să vină cu propuneri de lege pe domenii neinteresante pentru bărbaţi (de exemplu pentru reglementarea activităţii bonelor, a violenţei domestice, a concediului parental). Fiind aşa puţine, sub 10% din parlamentari, majoritatea preferă să adere la cultura masculină dominantă. Altfel riscă să fie marginalizate şi ulterior excluse sau trimise la "export" în PE.

cristina pocora spunea...

http://www.bucharestherald.ro/dailyevents/41-dailyevents/23515-lzroiu-legalizarea-prostituiei-ar-trebui-fcut-in-urmtorii-3-5-7-ani

Tudorina spunea...

Multumesc, d-na Pocora.
Lazarescu nu stie ce vorbeste. Noroc ca n-o sa mai fie ministru peste 3-5-7 ani.

Tudorina spunea...

Lazaroiu,pardon.

Anonim spunea...

Pai, ce? E greu sa promita ca vor face? Si, ce? Ar fi pentru prima oara cand s-ar intampla asta? Nu ar fi de mirare sa aflam ca proiectul doamnei Barbu nu trece tot din cauza femeilor care, cum spui, si-au dat mana, dar de pomana, ca nu se vede nimic. Daca Drepturile omului au avizat negativ acest proiect, oare Egalitatea de sanse va respinge si ea proiectul? Ca doar vorbim de drepturile omului si egalitate in drepturi. Totusi, cum au motivat avizul negativ? Cine a votat impotriva? E interesant de vazut cum cei/cele care trebuie sa incurajeze participarea femeilor se opun acestora.

Tudorina spunea...

Avizul negativ de la Comisia Drepturilor Omului a fost dat cu unanimitate de voturi, fără nicio justificare.


http://www.cdep.ro/comisii/drepturile_omului/
pdf/2011/av333.pdf

Tudorina spunea...

Sunt curioasă ce raport o să dea Comisia pentru Egalitate de Şanse, doar e d-na Pocora preşedintă acolo.

cristina pocora spunea...

votul dat de comisia pentru egalitate de sanse a fost in defavoarea propunerii legislative (7/6). am votat impotriva pentru ca, asa cum este aceasta propunere legislativa, nu face decat sa epuizeze subiectul fara a rezolva problema. Daca ar fi fost adoptata aceasta propunere asa cum doreste doamna Barbu, am fi avut o lege care inchidea subiectul dar nu rezolva problema. La votul nostru am tinut cont si de punctul de vedere al celor de la FILIA, pe care vi-l pot pune la dispozitie. In continuarea sustinerii acestei idei va pot spune ca se lucreaza, in mediul academic, la un proiect al "legii paritatii", pe care speram sa-l aducem in dezbaterea publica in aceasta toamna.

Tudorina spunea...

N-am ştiut nimic de asta.
Cine anume din mediul academic lucrează la Legea Parităţii?
Am şi eu mai multe lucruri de spus pe această temă.

cristina pocora spunea...

un grup de masteranzi ai doamnei Miroiu si ai doamnei Baluta.

Alexandru spunea...

Comisia pentru drepturile omului a respins propunerea tocmai pentru că încălca drepturile omului. Este o prostie să introduci cote undeva. Trebuie să laşi lucrurile să decurgă normal, firesc, iar singurul criteriu de acceptare sau respingere să fie compotenţa. Adică, dacă pe un colegiu cel mai competent candidat al unui partid e o femeie, atunci ea să fie promovată, dacă e un bărbat, asemenea. Ca să num ai zic căp e de ajuns ca un bărbat să candideze de la un partid, iar celellte partide numai cu femei, că dacă alegătorii votează cu acel bărbat, nu ai altă soluţie decât să validezi votul. Dacă avem femei competente, care pot reprezenta superior unui bărbat alegătorii, acestea vor ajunge astfel în parlament. 90% din parlament de ar fi format din femei nu m-ar deranja, dacă alegerea se face după criteriul competenţei, dar orice femeie care a ajuns acolo, doar împinsă în faţă de cotele de gen, mi se pare o intrusă.Oricum introducerea cotelor în absolut orice domeniu, în detrimentul compotenţe, este o eroare imensă, care duce la regres, nicidecum la progres. Ca şi un contraexemplu, dă-mi voie să-ţi prezint un scenariu. Eu sunt student la medicină. La facultăţile de medicină intră în general un procent mai mare de fete, decât băieţi (fetele studiază mai intens şi de aceea pe termen scurt, la examene au rezultate semnificativ mai bune). Ce ar fi dacă de la anul s-ar impune cota de paritete absolută la admitere. Sdică să intre în mod egal acelaşi număr de fete şi de băieţi. Din 200 locuri admitere spre exemplu, să intre 100 fete şi 100 băieţi, indiferent de media ultimului din fiecare categorie. În cazul ăsta vor intra băieţi cu medii de 7 şi ceva, poate 6 şi ceva, în timp ce fete cu media 8.20 vor pica, deoarece media celei de-a 100-a fată era 8.25. Ţi s-ar părea corect ca să se aplice aşa? Mie nu, corect e ca acum. Toată lumea intră pe compotenţă. M-am lungit cam mult. Revind eventual cu lămuriri după feed-backul ce-l voi primi.

Tudorina spunea...

Alexandru, dreptul femeilor de a fi reprezentate la nivel politic face si acesta parte din drepturile omului. Legile pe care un Parlament format aproape numai din barbati le decide se aplica nu numai barbatilor acestei tari ci si femeilor. Deci, aici nu vorbim numai de competente, asta pe de o parte. (etnicilor minoritari nu li se cere competenta ca sa aiba locuri in Camera Deputatilor. De asemeni se aplica criteriul geografic la alegerea candidatilor in alegeri, ce te faci daca toti competentii se afla in Bucuresti, ii "nedreptatesti"?).
In al doilea rand, evaluarea competentelor nu este aproape niciodata obiectiva. O femeie nu este judecata la fel ca un barbat atunci cand concureaza pentru o functie publica. Femeii ii stau in cale prejudecati de gen, plus alte bariere.

Alexandru spunea...

Chestia cu etnicii minoritari e complicată. Nu vreau să intru într-o astfel de dezbatere. Referitor la candidaţi, poţi reprezenta un colegiu chiar dacă nu locuieşti sau eşti de origine de acolo. Dealtfel, majoritatea colegiilor din Ilfov şi din zi'onele apropiate Bucureştiului aveau candidaţi propuşi din Bucureşti. Meleşcanu de exemplu candida pentru un post din Prahova. Dacă sunt aşa mulţi competenţi în Bucureşti, nu te îngrijora că se vor pierde, au ei grijă să-i dea la o parte pe cei din provoncie pt locul acela ;) Poate că invers, e mai greu ... :)) Ai dreptate, femeile sunt judecate altfel decât bărbaţii la o angajare. Este un lucru trist, ar trebui să fim judecaţi toţi în mod egal. Vezi tu, asta trebuie să modificăm la popor, percepţia lor despre femei, ca să le judece mai obiectiv şi astfel, în mod natural procentul de femei va creşte, cel puţin la 25-30%, dacă nu mai bine. Plasându-le artificial, în contracurent cu realitatea din teren nu vom face decât să le facem rău lor în primul rând, căci vor fi văzute ca nişte intruse, şi mai apoi ţării. Trebuie modificată mai întâi percepţia poporului, fondul problemei în sine, altfel vom ajunge, vorba lui Maiorescu la forme fără fond. Cu 40% femei în parlament, dar cu numai 15% susţinute şi agreate în mod real de populaţie. Nu ştiu dacă mă fac înţeles. Te-aş ruga mult, dacă ai putea să-mi dai şi un răspuns la contraargumentul propus de mine, cel cu facultatea de medicină. Îţi mulţumesc frumos. Spor la treabă şi la dizertaţie!

Tudorina spunea...

Alexandru, poate dura 100 de ani să schimbi percepţia şi să înlături prejudecăţi formate de-a lungul a mii de ani. Femeile n-ar trebui să fie dispuse să aştepte atât. Cotele nu sunt o invenţie autohtonă, se aplică într-o grămadă de ţări.
Legat de facultatea de medicină versus politică, diferenţa este evidentă. Prin politică se iau decizii care ne afectează pe toţi, în toate domeniile, de la taxe şi impozite, la concediile de creştere a copiilor sau cheltuielile militare. Femeile ar trebui să aibă un cuvânt de spus, în aceeaşi măsură cu bărbaţii, când se iau acele decizii.

Anonim spunea...

Alexandru, da-mi si mie, te rog,un exemplu de partid care are stabilite, in documentele sale, criterii pentru accesul in functii elective si de demnitate publica. Ca vad ca pui problema competentei dar doar referitor la accesul femeilor. Ce competenta si ce valoare (NB. Valori au sigur!) au cei care se pricep la toate, indiferent de pregatire, de experienta, de functie si indiferent de subiect si se afla intre potentatii zilei?

Alexandru spunea...

Din păcate nu e niciun partid românesc care să aibă stabilite încă aceste priorităţi. De a numi întotdeauna pe cel mai competent om pentru o funcţie, indiferent de sex. Poate un pic PNL-ul e mai dezgheţat, căci după cum se observă din partea lui vin mai multe femei, sau poate tocmai că-s cu gândire liberală, femeile dovedesc o competenţă superioară şi de aceea avansează în carieră. Eu tocmai asta punctam, că trebuie să modificăm percepţia oamenilor poporului nostru, inclusiv a politicienilor, ca să ne bazăm exclusiv pe competenţă şi să dăm la o parte alte criterii. N-am spus că azi s-ar aplica aşa ceva. Oricum, rămân la părerea că a introduce undeva, oriunde, indiferent de locul unde se aplică aceste cote de gen este o aberaţie care duce la regres. Plus că mi se pare o discriminare la adresa oamenilor competenţi. De ce să nu am voie să candidez în colegiul meu? Doar pentru că sunt bărbat şi s-a stabilit că e musai în colegiul ăsta să candideze o femeie, indiferent că eu dovedesc calităţi superioare ei? O o aberaţie ...

Tudorina spunea...

Impresia ta despre PNL este eronată.
După alegerile din 2008, reprezentarea femeilor în Parlament pe partide este:

La PSD şi PD-L aprox. 11% din parlamentari
PNL 8,6%
UDMR 6,5%.

Total femei în Parlament: 9,76%

După cum vezi, PNL strică media. :) Oricum, toate partidele au o problemă. Slaba reprezentare a femeilor în parlament se datorează partidelor, nu electoratului. Candidaţii în alegeri nu au fost aproximativ 50-50 femei/bărbaţi, aşa cum ar trebui ţinând cont de structura populaţiei şi de faptul că la competenţă şi pregătire profesională femeile sunt la acelaşi nivel ca bărbaţii. So, cum facem partidele (conducerile masculine ale partidelor mai bine zis) să propună mai multe femei în alegeri? Mă tem că dacă le lăsăm "libere" nu se va ajunde la egalitate de gen nici peste 100 de ani.