sâmbătă, 30 octombrie 2010

Desenele animate alimentează stereotipurile de gen

„Finding Nemo", „Madagascar", „Ice Age", „Toy Story". Peşti, pinguini, şobolani, jucării vorbitoare. Filme animate aparent inocente. Cu o mică excepţie: promovează o imagine stereotipă a femeilor.
Unui personaj feminin din desenele animate îi corespund trei personaje masculine, arată un studiu efectuat de Şcoala de Comunicare şi Jurnalism Annenberg, Universitatea California de Sud. Iar din cele existente, cele mai multe femei sunt parţial îmbrăcate şi arată bine, scrie revista americană Newsweek.
Între 2006 şi 2009, cercetătorii au analizat 122 de filme adresate familiei şi au descoperit că doar 29,2% din personaje erau de gen feminin. Iar una din patru era caracterizată ca „sexy, cu haine strâmte sau cu o siluetă atrăgătoare", în comparaţie cu unul din 25 de personaje masculine. Era mai mare probabilitatea ca personajele feminine să fie mai frumoase şi una din cinci protagoniste era descrisă ca „având la vedere decolteul sau abdomenul". Una din patru femei era desenată cu mijlocul atât de îngust încât, în realitate, nu ar fi avut loc înăuntru organele interne.

Studiul Annenberg a fost comandat de Institutul Geena Davis, institut care analizează reprezentarea de gen în mass-media. Actriţa care a înfiinţat şi a dat numele acestui institut, Geena Davis, este o cunoscută militantă pentru drepturile femeilor în industria cinematografică americană. În perioada 2005-2006 a jucat în serialul "Commander in Chief" în care a interpretat rolul lui Mackenzie Allen, prima femeile preşedintă a Statelor Unite. Un studiu comandat de grupul publicitar Kaplan Thaler a arătat că 68% din cei care se uitau la „Commander in Chief" era mai probabil să ia în serios o femeie-preşedinte. Şi asta, chiar dacă era numai un film.

Cum se naşte o gândire sexistă

Tot ceea ce urmărim ne influenţează reprezentările şi uneori le limitează. „Cu cât personajele feminine sunt mai sexualizate, unidimensionale, cu ochi dulci, cu atât este mai mare probabilitatea ca băieţii să îşi formeze o anumită imagine despre fete şi la fel păţesc şi fetele", arată studiul. „Filmele pentru copii nu sunt echilibrate şi încurajează ideea că fetele şi femeile sunt mai puţin importante în societate decât bărbaţii şi băieţii. Dacă copiii cresc vizionând filme şi desene în care femeile apar în tot felul de roluri, vor renunţa la gândirea stereotipă şi li se va părea ceva absolut firesc să vadă femei în poziţii de conducere", spune Geena Davis.

Un sondaj din 2003, realizat de Kaiser Family Foundation, a arătat că cei mici, între 0 şi 6 ani, au cel puţin 20 de DVD-uri în casă. Jumătate din copii se uită la cel puţin un film animat pe zi. Potrivit lui Davis, cu cât o fată consumă mai multe produse media de acest fel, cu atât îşi va restrânge aspiraţiile şi aria ro­lurilor posibile, pentru că de­senele mizează foarte mult pe stereotipuri. În acelaşi timp, cu cât un băiat se uită mai mult la astfel de desene, cu atât mai mult când va creşte va avea o gândire sexistă.


Doar 7% din regizori, 13% din scenarişti şi 20% din produ­cătorii de desene animate sunt femei, arată studiul Annenberg. Când una sau mai multe femei sunt implicate în elaborarea scenariului, creşte şi numărul de personaje feminine. „Este o ruşine că încă ne mai învăţăm fetele să privească de pe margine, în timp ce băieţii fac lucrurile interesante. Prea multe femei de pe ecran sunt personaje statice: privesc, aşteaptă, aplaudă", concluzionează Davis. [articol parţial preluat din România Liberă]


Mai multe detalii:

10 comentarii:

Alexandru spunea...

Şi acum ce să facem Medusa, ca să înlăturăm stereotipiile astea de gen care tu spui că există?
Să rescriem poveştile pt copii?
Să scriem retroactiv, din nou Albă ca Zăpada, Cenuşăreasa sau Harap-Alb?
Aşa au fost scrise aceste basme, la vremea lor şi aşa mi se pare normal să fie păstrate şi în desenele pt copii ... A schimba un basm, după considerente feministe, că nu îţi convine nu ştiu ce la ele, mi se pare un sacrilegiu ... Cred că mai util, decât să rescriem Harap-Alb, unde să ne apucăm s-o facem pe prinţesă mai feministă, ar trebui să ne apucăm să scriem basme noi în care să implementăm această idee parteneriatului băiat-fată. Să scriem basmul ,,Prinţesa războinică" şi nu să ne apucăm să modificăm Harap-Alb, numa ca să dea bine în ochii feministelor. Acestea sunt basme clasice, cu care toţi am crescut şi care nu pot fi cenzurate după cum li se năzare unora. Te întreb ceva Medusa, în copilărie, când le-ai citit şi tu, le-ai văzut frumuseţea lor sau te-a interesat mai mult această latură feministă? Cred că copiii sunt mai inteligenţi decât îi credem noi şi ştiu ce să preia dintr-o poveste.

Medusa spunea...

@Alexandru, filme ca "Finding Nemo", „Madagascar", „Ice Age", „Toy Story" n-au apărut acum 200 de ani.

MoniQ spunea...

Corecteaza "directori". Ar trebui sa fie "regizori".

E amuzanta "pasiv-agresivitatea" lui Alexandru. Stereotipiile "care spui tu ca exista" hahaha. Plus eternul "nu avem ce sa facem". Pentru ca, desigur, Alba ca Zapada si Cenusareasa au fost scrise si nu desenate ca 90-40-90.

Alexandru spunea...

MoniQ, să-nţeleg că am fost prea incisiv? :)) E adevărat şi ce mi-a atras atenţia Medusa, cum că şi în desenele de origine mai nouă se păstrează aceste discrepanşe. Poate că e destul de trist că se întâmplă asta, dar în legătură cu ecranizările poveştilor copilăriei scrise prin secolele XVIII-XIX, te rog să recunoşti că am şi eu dreptate. Cum crezi c-ar arăta Albă ca Zăpada dacă ne-am apuca noi s-o zugrăvim ca femeie modernă, care nu se îngrijea de casa piticilor, care nu se lăsa înşelată de vrăjitoare şi mai apoi nu era salvată dce prinţ? Şi exemplele pot continua. :) O regulă de aur spune că schimbările nu se fac niciodată retroactiv, ci din momentul schimbării în viitor. Deci, sincer, haideţi să scriem basme noi de secol XXI în care să implementăm noile idei şi nu să aducem modificări unor poveşti vechi de mai bine de 200 de ani! Şi de data asta am fost prea caustic MoniQ? :)) Aştept feed-backul tău ... :)

MoniQ spunea...

Tot dai pe langa. In articolul Medusei nu e vorba despre actiunea din povesti (ca are grija de pitici, ca e "salvata" si nu prea se descurca singura). Este vorba de doua lucruri simple:
1. Numarul personajelor masculine e mai mare (therefore, baieteii au mai multe "modele" de unde alege)
2. Personajele feminine sunt portretizate frecvent in ipostaze "sexy" - dezbracate, cu proportii nenaturale sau foarte improbabile - therefore, in incercarea de a imita printesele fetitele vor fi mai pasive si mai preocupate de frumusetea exterioara.

Punctul (2) se poate observa si la personajele masculine. Comparand un action figure din anii 70 cu unul mai actual, vei observa in multe cazuri ca latimea umerilor s-a dublat, iar muchii sunt mai vizibili.

Incisiv/caustic presupune agresivitate vizibila. "Passive agressive" e altceva - pui cuvinte/intentii in dreptul autoarei ("vrea sa rescrie povestile"), si apoi le folosesti ca sa contracarezi lucrurile pe care chiar le spune.

I. spunea...

Exista numeroase moduri "benigne" de a masca misoginismul. Exista "sexism benevolent", in care rolul traditional al femeii e idealizat. Toate aceste atitudini pot fi contracarate prin ideea de libertate. Femeile trebuie sa aleaga ce vor sa fie, nu sa li se impuna, ca asa e bine si frumos.

lb spunea...

Existe si desene animate frumoase si care nu se bazeaza pe stereotipuri de gen - desenele animate ale Studio Ghibli. De asemenea, nu toate basmele sunt ca Alba ca Zapada - cand eram mica, existau colectii de bazme rusesti, englezesti, japoneze, chinezesti, povesti nemuritoare... se gaseau povesti gen Alba ca Zapada, si povesti precum Printesa Broasca sau Cutia de Malachit.

Deci, nu mi se pare ca trebuie rescrise bazmele sau sa interzicem desenele animate. Trebuie sa fim atenti ce desene animate si bazme citim copiilor. Daca le citim numai Alba ca Zapada, Cenusareasa si le aratam numai desene animate de la Disney, intr-adevar, ii spalam pe creier.

Sa stii, Alexandru, ca exista deja desene animate cu printese razboinice, vezi Printesa Mononoke sau Nausicaa si Valea Vanturilor. Exista printese luptatoare in Maria Morevna si pana si Sarea-n Bucate nu e o poveste despre o printesa pasiva care asteapta sa vina cineva sa o salveze.

Alexandru spunea...

lb îţi mulţumesc că ai notat acele desene animate şi bazme în care există şi personaje feminine active, pentru a se observa că bazmele şi desenele prezentate de Medusa sunt numai o parte a realităţii, care din păcate a fost uitată de către autoare să fie prezentată. Îţi mulţumesc din nou ... Medusa, te rog să nu te superi, ştii doar că mie-mi place conversaţiile, iar deseori sunt uşor acid, vorba lui Moniq ... :))

lb spunea...

Alexandru, eu sunt de acord cu Medusa ca majoritatea desenelor animate produse de Disney se bazeaza pe reteta printesei neajutorate, asa cum multe dintre filmele de la Hollywood au personaje feminine total plate si lipsite de inspiratie. Mi se pare o critica valabila - mai ales daca ai o fetita mica, trebuie sa o educi si sa o expui si la alte puncte de vedere. Iar aceste puncte de vedere exista si, mi se pare mie, trebuie incurajate - pt. ca masina de publicitate americana e destul de puternica si inghite multe elemente. Nu bazmele sunt cele care trebuie rescrise (si, de fapt, e asa de rau sa scrii bazme in ziua de azi? nu avem o intreaga industrie de carti fantasy?), si noi ar trebui sa nu uitam faptul ca ele nu se reduc la Alba ca Zapada si Cenusareasa.

Alexandru spunea...

Harry Potter este un exemplu bun în acest sens. Sunt prezente în cărţi multe personaje feminine puternice şi inteligente ce au o contribuţuie majoră. Amintesc numai de Hermione, Giny sau Tonks, dar sunt multe. Nu-ţi face griji lb, scrierile de astăzi sunt pline de femei, iar bună parte din ele prezintă femei în situaţii foarte avantajoase ;)