marți, 23 august 2011

Împotriva sistemului de vot uninominal pur (majoritar)

O dată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2012, s-au înteţit discuţiile, în special în rândul reprezentanţilor PD-L, pe marginea modificării Legii Electorale în direcţia trecerii la un sistem de vot uninominal necompensat de tipul FPTP (First past the post voting – Câştigătorul ia totul).

Din 2008, în România se votează în baza unui sistem uninominal mixt, parţial majoritar, parţial proporţional. Dacă vă aduceţi aminte, înaintea adoptării acestui sistem de vot, exista iluzia că prin votul uninominal oamenii nu vor mai vota corupţii, comuniştii, mafioţii şi alte triste figuri care populează Parlamentul României de mai bine de 20 de ani. Dar s-a văzut că sistemul de vot uninominal n-a împiedicat accesul în forul legislativ al unor personaje precum Şerban Mihăilescu (Micky Şpagă), Sorina Plăcintă, Iulian Orban, Dan Voiculescu, Cătălin Voicu şi alţii. Cei care susţin trecerea la un sistem de vot uninominal pur (sistem de vot majoritar), pot specula că prezenţa unor parlamentari cu imagine pătată s-ar datora părţii din sistem prin care redistribuirea mandatelor se face proporţional, în funcţie de voturile obţinute de partid la nivel de circumscripţie şi la nivel naţional. Acesta este principalul argument în favoarea trecerii la un sistem majoritar"pur".

De fapt, sistemul de vot uninominal majoritar are mai multe efecte negative, resimţite chiar în ţări cu tradiţie democratică îndelungată ca Marea Britanie şi SUA. La noi, în combinaţie cu cultura balcanică slab democratică şi profund coruptă, acest sistem de vot ar putea duce la naşterea unui sistem monstruos în care întreaga putere politică să fie acumulată perpetuu sau prin rotaţie de un grup restrâns de persoane care în acelaşi timp îşi asigură dominaţia asupra resurselor şi a capitalului pe căi ilicite, legătura politică-capital fiind foarte strânsă în România.

1. Sistemul de vot uninominal majoritar lasă pe scena politică doar două partide mari

Acesta este efectul negativ cel mai des invocat de cei care critică trecerea la un sistem FPTP. Dar, mai pe faţă, mai pe ascuns, acesta este motivul principal pentru care PD-L îşi doreşte acum modificarea legii electorale. PD-L s-ar salva de la un eşec electoral, preluând voturile acordate unor partide mai mici şi mizând pe prezenţa unor figuri locale notorii (şi posibil pe alte pârghii mai puţin legale). Bătălia electorală s-ar duce numai între PD-L şi USL, lucru care le-ar conveni de minune PD-L-iştilor. Celor două formaţiuni politice li s-ar adăuga UDMR care ar câştiga colegiile din Secuime. Cele mai afectate vor fi, cum ziceam, partidele mici (de exemplu Partidul Ecologist) care nu vor mai avea nicio şansă de a accede în Parlament. Un partid ca PNL ar risca pierderea unor voturi importante dacă se prezintă în alegeri în afara USL. Pluralitatea politică va fi implicit afectată iar o parte importantă din cetăţeni nu va fi reprezentată în forul legislativ.

2. Candidaţii sunt desemnaţi de partide în funcţie de notorietate şi bani

Acesta este un neajuns al sistemul de vot uninominal în general, atât al celui majoritar, cât şi al celui mixt actual din România. Partidele aleargă după candidaţi cu notorietate locală (foşti şi actuali primari, prefecţi, baroni locali) sau naţională (inclusiv vedete de televiziune, actori şi cântăreţi, foşti sportivi, etc.). În al doilea rând, în partide sunt preferaţi candidaţii cu resurse financiare, umane şi mediatice cât mai mari, transformând lupta electorală într-o competiţie în care cel fără bani şi alte resurse, dar mult mai pregătit politic, intelectual şi uman pentru a ocupa un scaun de parlamentar, este net dezavantajat.

3. Partidele văd un risc în a desemna candidaţi din grupuri discriminate sau minoritare

Sistemul de vot majoritar este statistic vorbind deosebit de nefavorabil reprezentării politice a femeilor. Liderii partidelor ezită să desemneze femeile pe post de candidaţi din cauza percepţiei că acestea nu au suficientă autoritate ca bărbaţii să ducă bătălia politică. În ţările cu sistem de vot majoritar, reprezentarea femeilor este deficitară, chiar şi atunci când se iau măsuri afirmative pentru a asigura prezenţa lor minimală. Un alt motiv al slabei lor prezenţe în rândul candidaţilor este acela că, aşa cum arătam anterior, sunt preferaţi candidaţii cu notorietate iar de cele mai multe ori cei care au deja experienţă politică sunt bărbaţi. Reînnoirea clasei politice este mult mai greoaie, o persoană outsider, chiar dacă şi-a dovedit competenţa într-un anumit domeniu şi este cunoscută şi apreciată la nivel intern în partid, va fi mai puţin preferată în faţa unui politician deja cunoscut la nivel local sau naţional, chiar dacă respectivul are un trecut criticabil.

În Franţa, de exemplu, singurele alegeri în care Legea Parităţii nu a dat suficiente roade au fost cele care folosesc sistemul de vot majoritar. La alegerile la care se aplică sistem de vot proporţional pe liste, acestea fiind alegerile locale şi municipale, o parte din alegerile pentru Senat şi alegerile europarlamentare, reprezentarea femei-bărbaţi este aproape paritară, în timp ce la alegerile uninominale prin sistem majoritar, respectiv cele pentru Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului), procentul femeilor a fost de 12,5% la alegerile din 2002 şi 18,5% la alegerile din 2007. Asta cu toate că există o Lege a Parităţii care prevede sancţiuni financiare usturătoare în cazul în care un partid nu prezintă un număr aproximativ egal de candidaţi femei şi bărbaţi în alegeri. De teamă că partidul oponent deşi va încălca legea va câştiga un colegiu dacă numeşte un candidat bărbat, partidele, în special cele mari, se îndeamnă unele pe altele la nerespectarea legii parităţii.

Acestea sunt succint trei motive pentru care consider că sistemul de vot uninominal, mai ales cel majoritar, ar fi de evitat în România în perioada următoare. Nu suntem o ţară cu tradiţie democratică prea îndelungată ca să renunţăm la o parte din voturile exprimate la urne de dragul unei stabilităţi politice. Militez pentru o mai bună reprezentare a cetăţenilor, iar acest lucru se realizează prin votul proporţional, nu cel majoritar. Pragul electoral ar trebui scăzut pentru a permite şi altor voci să se exprime în Parlament. Legea partidelor politice ar trebui modificată pentru a nu mai pune atâtea beţe în roate constituirii de noi partide. În concluzie, prefer o reprezentare politică cât mai democratică, în locul a două partide mari controlate de o mână de oameni, o mână de băieţi deştepţi care ar face ce-ar vrea cu ţărişoara noastră.

12 comentarii:

Parvan spunea...

De acord cu majoritatea sustinerilor dar nu-nteleg de ce folositi adjectivul "pur".
Vorbim de alegerea unui nume in ambele variante doar ca acum vorbim si de renuntarea la reprezentarea celor care n-au votat cu invingatorul. Adica avem toate pacatele uninominalului la care adaugam nereprezentativitatea.

transildania spunea...

Felicitari pentru acest articol!
Nu este o tema usoara, in schimb una foarte importanta. De multa vreme incerc sa atrag atentia asupra consecintelor acestui sistem de vot, si a minciunilor prin care este promovat.
Pe cine intereseaza, un cuprins al articolelor mele despre acest subiect se gaseste aici:
http://transildania.wordpress.com/sistemul-electoral-proportional/

As mai adauga surt doua lucruri:
- o alta implicatie a votului uninominal majoritar este ca nu reprezinta in parlament proportional optiunile electoratului la nivel national. Este foarte posibil ca un partid, votat de doar 30-33% dintre alegatori sa castige o majoritate absoluta. Iar doua treimi dintre alegatori se regasesc in opozitie sau nu sunt reprezentati de niciun parlamentar.

In al doilea rind Romania nici nu trebuie sa fie pregatita pentru un sistem uninominal. vreau sa zic, nici daca ar fi pregatita nu ar fi un sistem bun. Si englezii si francezii vor sa scape de el, si reusesc foarte greu.

Tudorina spunea...

@Parvan, am observat ca sub aceasta denumire este promovat de liderii politici. Terminul "pur" nu-mi place nici mie, dar am zis sa-l folosesc ca altfel unii nu pricepeau la ce ma refer.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ponta-daca-basescu-chiar-vrea-uninominal-pur-pdl-sa-voteze-proiectul-initiat-de-psd-234732.html

Corect este sistem de vot uninominal majoritar.

Deceneu spunea...

Se spune vot uninominal "pur" sau majoritat, pentru a-l deosebi de actualul sistem uninominal cu compensare.

Votul este uninominal, dar alocarea mandatelor este mixta, uninominal pentru jumatate din mandate si daca se castiga cu peste 50%+1, siu alocare proportionala pentru locurile care nu au fost castigate cu majoritate absoluta.

Nici un partid nu explica de ce un sistem uninominal, evitat de majoritatea democratiilor este mai bun decat sistemul proportional.
O analiza despre Uninominalul intre populism si (in)acuratetea informatiei

Parvan spunea...

Mie diferenta specifica fata de genul proxim ("uninominal" mi se pare "nereprezentativ". E ciudat sa-i zici "majoritar" caci majoritatea s-ar referi doar la colegiu si oricum e impropriu cand e vorba de un singur tur (care nu presupune cu necesitate "majoritate").

"Corect" este sa definim lucrurile si nu sa rostogolim etichete. Uninominalul nereprezentativ poate fi prezentat ca "pur", "mesianic", "divin" ... dar asta nu inseamna ca etichetele astea il diferentiaza rational :)

Tudorina spunea...

Corect, Parvan! De fapt este un "plurality voting system", care nu presupune nici macar majoritatea voturilor dintr-un colegiu daca se voteaza intr-un singur tur.

Candidatul Gigel daca ia doar 15% din voturi dar e pe primul loc in colegiu, ajunge parlamentar, desi 85% din electoratul colegiului a avut alta optiune la urne.

Parvan spunea...

Gigel asta in uninominalul reprezentativ era "tinut" si de alegerile din alte colegii deci cumva trebuia sa impartaseasca sustineri sociale mai largi. Chiar daca avea doar 15% din colegiul in care candida putea ajunge in legislativul national pe baza voturilor date valorilor (partidului) pe care-l reprezenta.
In uninominalul nereprezentativ el poate sustine orice ii este util. Urmand ca data viitoare sa obtina (el sau un interpus) 15% (aceeasi sau altii) in acelasi colegiul (sau in altul) si sa se asigure ca nimeni nu obtine mai mult. Pentru asta va trebui sa cumuleze resurse financiare, resurse institutionale (pt blocarea contracandidatilor) si proiecte/realizari locale pt a crea masa critica de votanti/militanti. Toate astea il fac dependent de autoritatile guvernamentale si nu de cetatenii din colegiul (nici macar de cei 15%).
Am putut deja vedea influentele uninominalui in ceea ce priveste migratia politica si feudalizarea locala/institutionala. Asta se intampla in conditiile in care candidatii erau parti ale unui partid si macar moral erau sanctionabili in momentul in care tradau votul obtinut (macar in celelelalte colegii decat cele in care a candidat) si treceau in barca adversa. In momentul in care dispare legatura politica aceste comportamente nu au cum decat sa se amplifice.
PS: nu stiu daca am fost explicit dar am incercat sa explic de ce nu-ti impartasesc pe deplin sustinerea de la punctul 1. In opinia mea, renuntarea la dimensiunea politica va genera o diversitate de "sigle" sub care se vor castiga mandate iar mandatele vor fi grupate abia postelectoral in jurul resurselor .

bamse_il spunea...

Cred ca te inseli in anumite privinte.
1. Modelul actual de vot uninominal este favorabil marilor formatiuni politice deoarece toate posturile, pentru care nu a existat un castigator cu peste 50% din voturi,au fost impartite in functie de numarul total de voturi primite la nivel national de partide (ex PDL 30%, PSD 30%, PNL 15%, UDMR 10%, PC 10%). Partidele mici ce nu au cumulat minim 5% din totalul voturilor nu au primit niciun loc chiar daca au avut candidati ce au obtinut 49% din voturi intr-un colegiu.
S-a ajuns in situatia ca Ghise de la PNL sa devina deputat (sau senator, nu sunt sigur)cu 3500 de voturi in Brasov, el fiind clasat undeva pe 3 sau 4.
2. Sistemul de vot uninominal pur(majoritar) da mai multe sanse partidelor mici deoarece este votat direct omul respectiv si nu exista posibilitatea ca un candidat la unui partid mare ce este clasat pe 3 sau 4 sa devina deputat in locul unui persoane ce aduna 49% din voturi dar al carui partid nu obtine la nivel national minim 5%.
Eu prefer varianta de vot uninominal in doua tururi de scrutin, varianta ce pare mai corecta in determinarea preferintelor unei majoritati dintr-o circuscriptie. De exemplu daca intr-un oras populatia voteaza in felul urmator 33% STANGA, 32% DREAPTA1, 31% DREAPTA2,4% VERDE.Rezulta:
1-vot uninominal majoritar- castiga reprezentantul ideologiei de stanga
2-vot uninominal in doua tururi- in al doilea tur votantii ce au sustinut candidatul DREAPTA2 teoretic voteaza DREAPTA1, astfel ca ideologia de dreapta invinge.

Tudorina spunea...

@bamse, la alegerile din 2008, cu un sistem uninominal pur, adica fara redistribuire, un partid ca PNL ar fi pierdut masiv (si pe nedrept) din locurile din Parlament pentru ca majoritatea colegiilor au avut ca si castigatori candidati de la PSD si PD-L. Sistemul "castigatorul ia totul" nu avantajeaza DECAT partidele mari, partidele mijlocii si mici neavand sanse decat daca castiga intr-o anumita arie geografica, lucru posibil la partide gen UDMR.

gabi spunea...

@O luăm de la capat...
O iau și eu de la capăt www.gabrielacretu.ro/cine-se-teme-de-adevar.htlm

Anonim spunea...

>De fapt, sistemul de vot uninominal majoritar are mai multe efecte negative, resimţite chiar în ţări cu tradiţie democratică îndelungată ca Marea Britanie şi SUA. L

Mai exact? In Marea Britanie tocmai au respins oamenii o asa-zisa corectare a sistemului de vot. Si in tarile astea doua e probabil una din cele mai bune conexiuni intre parlamentar si omanii care l-au ales.

Lucian Vâlsan spunea...

În colegiul pentru Senat al Municipiului Bârlad rezultatele finale au fost cam aşa:
1. Aristide Roibu - PSD - 49,4 %
2. Daniel Drăgan - PNL - 34 %
3. Pintilie - PD-L - 9 %

În parlament a mers PD-L-istul. Dacă ţie asta ţi se pare corect, atunci avem o problemă cu definirea noţiunii de "corect" şi "incorect".
Sistemul electoral actual trebuie schimbat tocmai pentru a evita astfel de aberaţii. Practic, pentru colegiul lor, votul a aproape jumătate dintre bârlădeni a valorat exact zero.