Măsurile de austeritate afectează în mai mare măsură femeile

Într-un interviu de pe Ziare.com, eurodeputata Daciana Sârbu atrage atenţia că măsurile Guvernului de contracarare a efectelor crizei economice afectează în mai mare măsură femeile. Pe de o parte, categoriile de bugetari puternic marcate de tăieri salariale – educaţia şi sănătatea – sunt domenii în care lucrează majoritatea femei. Tăierea indemnizaţiei pentru creşterea copilului are de asemenea un impact asupra vieţii multor femei.

Pe de altă parte, aminteşte eurodeputata, în zonele defavorizate, cum ar fi mediul rural, femeile sunt lovite şi de criza economică dar şi de măsurile de austeritate ale Guvernului.

"Femeia in Romania inca este un cetatean de rang secund, in special in zonele mai defavorizate, precum mediul rural, si porneste in viata cu sansa a doua. Acum, prin masurile unui guvern complet lipsit de constiinta sociala, ele sunt lovite dublu sau triplu fata de barbati. Acest guvern nu a facut niciun calcul privind impactul social al masurilor sale 'anti-criza', si ele se vor dovedi, in cea mai mare masura, masuri anti-femei", a subliniat Daciana Sarbu.

La cele amintite de Daciana Sârbu s-ar putea adăuga o sumedenie de alte exemple. E trist că nu s-a făcut nicăieri un studiu de impact pentru a vedea dacă măsurile de austeritate ale Guvernului lovesc diferit femeile şi bărbaţii. Femeile nu sunt majoritatea angajaţilor numai în Învăţământ şi Sănătate ci în tot sectorul bugetar, exceptând armata, serviciile secrete şi internele, adică domeniile dintotdeauna privilegiate la alocările bugetare. Ele reprezintă marea masă a funcţionarilor publici de peste tot. Luaţi de exemplu orice primărie de oraş sau comună şi analizaţi dispunerea ierarhică şi ponderea în funcţie de genul feminin-masculin. Veţi vedea că în funcţiile de conducere, de la primar la directori, predomină bărbaţii, după care raportul se inversează.

În al doilea rând, femeile reprezintă majoritatea pensionarilor din România. Nu am date statistice pentru că nici INS şi nici Casa Naţională de Pensii nu se preocupă să facă publice aceste informaţii, dar ţinând cont că femeile trăiesc mai mult şi se pensionează înaintea bărbaţilor, conform unui calcul simplu rezultă că ele ocupă ponderea cea mai mare în rândul pensionarilor. Şi nu numai atât, dar ele au şi pensii mai mici, atât pentru că au muncit mai puţini ani cât şi pentru că au ocupat mai puţine funcţii de conducere şi au lucrat pe salarii mai mici.

În al treilea rând, şi reducerea diferitelor tipuri de indemnizaţii a avut un impact diferit în funcţie de gen. Reducerea indemnizaţiilor pentru însoţitorul persoanelor cu handicap – aceşti însoţitori sunt de obicei femei, reducerea indemnizaţiilor pentru asistenţii maternali, a indemnizaţiilor pentru familiile monoparentale (peste 90% din familiile monoparentale sunt reprezentate de femei singure cu copii), toate astea şi multe altele au lovit în mult mai mare măsură femeile decât bărbaţii. Măsurile de austeritate au crescut riscul de sărăcie în rândul femeilor şi au mărit gradul lor de dependenţă de ceilalţi membri ai familiei, cu toate efectele negative implicite.