În cadrul proiectului "Incluziunea socială a femeilor rome" derulat de Asociaţia Femeilor Rome împreună cu partenerii săi a fost lansat în luna noiembrie 2011 un raport de cercetare privind situaţia femeilor rome din România, urmat de o propunere de politică publică.
Studiul sociologic cuprinde analiza mai multor aspecte ale vieţii femeilor rome din România, de la situaţia familială până la violenţa domestică, nivelul de educaţie, ocuparea pe piaţa muncii, sănătatea, spaţiul de locuire şi altele. Rezultatele cuprinse în această cercetare completează datele privind situaţia femeilor rome desprinse din alte studii şi conturează un tablou deloc idilic în care aceste femei îşi duc traiul: majoritatea au o situaţie economică precară, nu sunt prezente oficial pe piaţa muncii, au un nivel scăzut de şcolarizare, o toleranţă mare faţă de violenţa domestică, un acces scăzut la serviciile de sănătate, sunt dependente de soţ sau concubin, majoritatea s-au căsătorit la vârste fragede, etc.
Iată câteva date extrase din studiu:
1. Situaţia familială
- 51% dintre femeile rome intervievate sunt căsătorite legal iar 31% trăiesc în concubinaj. Numărul mariajelor legale a crescut în momentul în care s-au oferite sume de bani la oficierea căsătoriei la starea civilă.
- Separarea de partener sau soţ este un aspect rareori discutat întrucât puţine dintre ele au trecut printr-o asemenea experienţă, cifrele arătând că 13% s-au despărţit cel puţin o dată (adică 100 de femei din 804).
- Cea mai mare parte a femeilor rome incluse în studiu au cel puţin un copil (93%); dintre acestea, 47% au unul sau doi copii, în timp ce 31% au 4 sau 5 copii.
- În mediul rural femeile dau naştere copiilor într-o mai mare măsură decât femeile din mediul urban.
- 31% din femeile căsătorite cuprinse în studiu aveau sub 15 ani la momentul căsătoriei, în timp ce 61% dintre ele s-au căsătorit în intervalul de vârstă 16-20 de ani;
- Majoritatea declară că principala motivaţie care a stat la baza întemeierii cuplului au fost sentimentele, nu tradiţia sau intervenţia familiei („noi nu suntem ţigani din ăia care-şi vând fetele” - au subliniat câteva femei);
- Căsătoriile timpurii influenţează rata abandonului şcolar.
3. Violenţa domestică
- Discursul femeilor rome este caracterizat printr-o reţinere în a indica existenţa violenţei domestice în familia lor;
- Violenţa domestică este o realitate profund interiorizată în sensul că femeile văd ”bătăile” ca un comportament care depinde în mare parte de măsura în care ele îşi exercită cu succes responsabilităţile de femeie/soţie.
- ”Bătăile”nu înseamnă pentru multe dintre ele o încălcare a drepturilor ci un comportament adecvat faţă de cele „care o merită”.
- Majoritatea afirmă că manifestările de violenţă se rezolvă ”de la sine” sau ”cu timpul”.
- Cele mai multe spun că nu ştiu sau n-ar şti la cine să recurgă în cazul în care ar avea nevoie. Aceasta este şi o problemă structurală care ţine de lipsa vizibilităţii instituţiilor sau a serviciilor destinate victimelor violenţei domestice, sau de însăşi lipsa acestora în proximitatea zonelor în care locuiesc comunităţi de romi.
4. Nivelul de educaţie
- Cele mai multe femei rome au studii primare, complete sau incomplete sau nici un fel de studii;
- Principalele motive care au dus la abandonul şcolar: situaţia financiară precară (37,9%); lipsa interesului pentru şcoală (23,8); căsătoria sau întemeierea cuplului (20,8%).
- Există cazuri de femei care şi-au continuat studiile la vârsta de 30-35 de ani prin programul „A doua şansă”.
- Cea mai mare parte a femeilor rome nu sunt mulţumite de nivelul lor de şcolarizare şi consideră că a avea mai multă şcoală poate asigura un loc de muncă mai bun. Un procent de 77% dintre respondente îşi doresc mai multă educaţie şcolară pentru copiii lor.
5. Munca şi ocupaţiile
- Cea mai mare parte a femeilor cuprinse în eşantion nu sunt prezente oficial pe piaţa muncii. Doar 8% au declarat că lucrează cu carte de muncă. Peste 80% au declarat că nu au nicio meserie.
- Domeniul din care femeile rome au câştigat bani în ultimii doi ani dar şi în prezent este preponderent cel agricol şi muncile ocazionale. Totodată, o parte a femeilor cuprinse în analiză au afirmat că îşi ajută soţul, domeniul cel mai des numit fiind cel al colectării de fier vechi.
6. Sănătatea
- În mediul urban accesul la servicii de sănătate este mai bun decât în mediul rural.
- Cel mai des merg la medicul de familie sau la un medic generalist. Doar 26% au făcut o vizită la ginecolog în ultimii 5 ani. Vizitele medicale la stomatolog sunt cel mai puţin practicate de femeile rome.
- O problemă identificată de reprezentanţii sanitari este faptul că femeile rome nu se duc la medic de la primele semne ale bolilor, ci ajung când bolile se agravează sau când acestea sunt în stadii avansate.
- Situaţia financiară precară este cea care le împiedică pe femeile rome în cea mai mare măsură să îşi rezolve problemele de sănătate.
7. Locuirea
- Jumătate dintre femeile rome incluse în studiu (53%) locuiesc în casa care aparţine lor şi/sau a familiei lor, celelalte convieţuiesc în casa ce aparţine socrilor sau a rudelor partenerului (16%) sau în casa ce aparţine părinţilor sau a altor rude ale lor (16%).
- Cu toate acestea, femeia romă se află şi mai mult într-o poziţie defavorabilă, având în vedere că mutându-se în casa băiatului, ea intră în imposibilitatea de a pretinde drepturi asupra proprietăţilor matrimoniale, mai ales atunci când aceştia locuiesc în concubinaj. Această situaţie le face dependente de soţ şi de întreg grupul domestic, dar mai ales le face vulnerabile în situaţii de tipul neînţelegerilor familiale sau violenţă domestică.
- Pe lângă precaritatea condiţiilor fizice ale casei, multe dintre femeile intervievate exprimă ca fiind o problemă numărul mare de persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie („supraaglomerarea”).
Studiul complet poate fi vizualizat aici.
Studiul are la bază o cercetare sociologică realizată printr-un sondaj desfăşurat în iunie-iulie 2011 în 48 de localităţi rurale şi urbane din 27 de judeţe, unde au fost aplicate 804 de chestionare. Cercetarea a fost completată de interviuri semi-structurate realizate cu femei rome şi reprezentanţi locali din partea primăriilor, dispensarelor şi şcolilor.
19 comentarii:
Foarte interesant. :-)
Pana la urma statistica reprezinta situatia asa cum este, si in unele cazuri (mai ales cu violenta domestica)este mai sfasietor decat un reportaj sau documentar care se vrea emotionant.
Aşa e, Sonia. Mie alarmant mi se pare procentul mic de femei angajate legal - doar 8%.
Si asta, intr-adevar... Totusi conceptia generala despre femei (nu numai rrome) de la noi din tara este ca ar trebui sa stea acasa si nu au nevoie de un job stabil (legal)... Dar, mi se pare o problema cu o deschidere mare catre speculatii. Adica, oare cati barbati rromi sunt angajati legal?
Medusa, nu ştiu ce te face să le iei părarea acestor cetăţeni de etnie care pe unde merg prin lume ne fac de râs, dar trec peste asta. MNu vreau să intru în polemici cu tine chiar pe acest subiect. Doar atât îţi spun : ştiu ei să-şi poarte singuri de grijă şi au mai multe drepturi decât am putea noi visa, iar obligaţii 0. Acum vreau să trec la comentarea efectivă a articolului tău. Voi scrie mai mult, aşa că-l voi împărţi.
1) Într-adevăr, problema numărului crescut de copii din familiile ţiganilor este destul de spinoasă.Dar nu este în dezavantajul lor, ci mai mult al nostru, al restului. Dacă se va continua aşa, peste 50-100 ani vom deveni minoritari în propria ţară şi dacă acum, când ei reprezintă cam 8-9% din populaţia României au pretenţiile care le mau, ce se va întâmpla când procentul lor va fi apropiat de 40-50%? Nu cred că e un factor negativ pentru ei, numărul mare de copii
2) Ţigăncile se merită de tinere nu neaparat că sunt vândute, ci pentru că familia nu doreşte să le mai întreţină, plus că, la ei zestrea pentru o femeie mai înaintată în vârstă este semnificativ mai mare decât cea pentru fetiţe. Adică familia fetei necesită un efort mai mare să o mărite. Contrar faţă de români, la care zestrea este mai mult modică şi nu are relevanţă vârsta femeii (la orice vârstă ea primeşte cam aceaşi zestre). Şi mai e un aspect. Ei sunt foarte conservatori în ceea ce priveşte sexul înainte de căsătorie. Adică nu sunt de acord cu el. şi cum tinerele fete ţigănci, la fel ca şi fetele românce de vârsta lor doresc să-şi înceapă viaţa sexuală încă de la vârste de 16-18 ani, prin căsătorie ele obţin astfel acest drept. Problema trebuie mai adânc studiată şi nu tratată aşa superficial.
3)Nu are o relevanţă semnificativă vârsta căsătoriei sau a naşterii de copii cu abandonul studiilor. O persoană (femeie sau bărbat) poate să-şi facă studiile, să le perfecţioneze şi să aibă o carieră de succes şi dacă are unul sau mai mulţi copii. E drept că dacă este părinte de la vârste mai mici, gen 16-17 ani va siporta mai multe greutăţi şi va avea un timp liber mai restrâns, poate o oparecare influenţă şi o decădere a capacităţilor lui, Nu va ajunge medic neurochirurg (presupunem că avea competenţa asta, dar datorită situaţiei familiare nu a putut-o fructifica), dar va reuşi să ajungă măcar medic de familie, dacă el chiar doreşte medicina. Nu ştiu dacă mă fac înţeles
4) Nu sunt adeptul violenţei pentru rezolvarea conflictelor, nici în cuplu, nici în relaţia părinte-copil, nici în alte situaţii (neînţelegeri pe stradă, în comunitate, etc). A bate pe cineva nu arată decât gradul tău scăzut inteligenţă şi de umanitate şi un psihic inferior. Dar citind răspunsul dat de respectiva ţigancă parcă găsesc explicaţii la motivaţiile care îi împing pe partenerii lor să apeleze la această tehnică idioată. Adică sincer ... femeile de azi chiar s-au lenevit serios ... mai ajung uneori în case unde arată de parcă s-au bătut turcii cu cruciaţii, dezordine, neaerisite, mâncare servus, un dezastru. Fără a minimiza deloc importanţa bărbatului în treburile casnice, că nici el nu-i absolvit de vină, mă văd nevoit să amendez lipsa de dorinţă de mjuncă a femeilor din ziua de azi. Nu-s toate aşa, dar din păcate din ce în ce mai multe femei îşi neglijează atribuţiile de familie
5) Ţiganii îşi mai bat nevestele şi din cauza situaţiei lor intelectuale inferioare, sau a situaţiei materiale precare. Să nu facem din un comportament neaparat o acuzaţie a patriarhatului. Sunt bărbaţi care-şi bat nevestele şi pentru că ei se consideră superiori şi femeile lor sclave, având gândire patrairhală, dar sunt mulţi alţii care le bat total independent de patrairhat, din motivele monţionate anterior.
6) Cea mai bună şi mai avantajoasă rezolvare a violenţei domestice, ca şi alte conflicte este înţelegerea amiabilă între părţi. Dacă se cere arbitrajul unei instanţe atunci se va ajunge la amenzi (bani proveniţi tot din buget familiar, deci o wsituaţie negativă, care nu rezolvă problema), ori la închisoare, ori la divorţ şi alte evenimente care complică situaţia, ori, să nu uităm că vorbim de ţigani, şla lupte şi răzbunări între clanuri. După părerea mea la închisoare trebuie să ajungă cei care au făcut fapte îngrozitoare (omor, viol, pedofilie, furt deosebit de grav, mai ales din proprietate publică, trădare de ţară) şi nu cazuri minuscule precum cel al baterii nevestei/soţului. Distrugând o viaţă, prin plasarea agresorului în puşcărie nu rezolvăm situaţia
7) Abandonul şcolar ridicat în cadrul ţiganilor se datorează în principal gândirii lor idioate că nu le trebuie carte şi situaţiei lor intelectuale, semnificativ mai reduse decât a populaţiei generale. Mulţi dintre ei nu se ţin de carte, ci de golănii, iar parte din ei nu sunt în stare să avanseze în studii.
Situaţia materială sau familiară (căsătoria) sunt cazuri secundare în această problemă
8) Problema lipsei cărţii de muncă este generală în comunitatea lor. Majoritatea, indiferent de sex lucrează la negru, fără să plătească taxe la bugetul statutului, sărăcind bugetul semnificativ. Vânzările lor ambulante, cât şi restul ocupaţiilor efectuate nu aduc niciun leu la buget. Cu toate astea ei trăiesc super bine şi-şi fac palate şi nu plătesc taxe, în timp ce eu am făcut o facultate de medicină, muncesc 10-12 ore pe zi la urgenţe, plătesc taxe peste taxe, plus cheltuielile personale de întreţinere şi chiria, toate pentru un salariu de rezident de apx 1000 lei. Medusa, sincer ... măcar în acest caz nu le plânge de milă ... ei chiar nu doresc să fie în legalitate
9) Prezenţa redusă la controale medicale periodice este generală în populaţia României şi nu specifică ţiganilor. Din păcate românii nu sunt educaţi că medicul este prietenul lor şi nu un fel de bau-bau şi că este în interesul lor să vină la medic. La asta se asociază şi ideea preconcepută a românilor că la medic tre să dai şpagă, altfel nu merge (recunosc că unii colegi ai mei fac asta, ruşine lor, dar tot nu se explică de ce românii ajung la medic doar în situaţii critice).
10) Situaţia materială nu este o cauză chiar aşa importantă, cum am menţionat anterior, serviciile medicale fiind, cel puţin cele de bază, acoperite de casele de asigurări (dar ce să-i faci, că ăştia n-au asigurări ... mie când îmi vine unul desta în urgenţe sunt conştient că-l îngrijesc fără ca apoi să fiu plătit, că nimeni nu va vira bani pt el, dar no ... tre să-l tratez). Motivul pentru adresarea slabă la serviciile medicale se datorează mai mult ignoranţei, nepăsări, fricii şi ideii idioate că la medic te duci numai când eşti bolnav. Noi medicii avem o vorbă, specifică pentru toţi românii : dacă nu curge sânge, nu doare şi nu se sufocă, românul nu vine la medic
11) În ceea ce proiveşte ginecologul, îţi răspund din perspectiva unui om care a făcut o facultate de profil şi lucrez în domeniul medical (nu-s ginecolog, ci medic de urgenţe) Femeile în general nu se prezintă al ginecolog de bună voie. Nicio femeie normală nu prea simte plăcere să vină şi să se crăcească în faţa medicului, mai ales dacă el mai e însoţit şi de 15-20 studenţi (cam atâţia eram noi, călare pe o pacientă). Adresarea scăzută la medicul ginecolog este o caractieristcă generală a femeilor din toată lumea.
12) La faza cu locuinţa şi bunurile personale, aici nu e caracteristic lor. Şi românii de rând pot face contract pre-nupţial şi atunci e cam acelaşi lucru. În caz de divorţ părţile se separă fără să-şi împartă bunurile avute înainte de căsătorie
Mă opresc aici Medusa, căci simt că am exemplificat destul. Sincer, nu le plânge de milă, că o duc mult mai bine ca noi şi au mai multe drepturi. Mersi de răbdare, sper să-mi publici articolele şi aştept răspunsuri şi comentarii
P.S. : Termenul de ţigan/ţigancă folosite te asigur că nu reprezintă o jignire în niciun fel, ci doar faptul că eu nu sunt de acord cui această denumire iinorectă a lor de ,,rromi", termen care după cum se observă ne face atâtea probleme în străinătate, prin ignoranţa acestora care aseamănă cuvântul rom cu român
Alexandru, deţii un ghem de prejudecăţi, idei naţionaliste şi foarte puţină înţelegere pentru persoanele discriminate în baza etniei şi a veniturilor. Nu am timp să-ţi răspund la toate punctele, după cum bănuieşti, pentru că ar înseamna să ţin cursuri de câte 100 de pagini pe net.
Sunt de acord cu Tudorina. Alexandru, discursul tau ma deranjeaza, nu ca as fi femeie sau ca as sprijinii persoanele de alte etnii din Romania, dar pentru ceea ce spui.
Femeile s-au lenevit? Faptul ca si-au castigat in sfarsit dreptul sa isi urmeze visele si sa-si construiasca o viata a lor (cu sau fara barbati si cu sau fara ajutorul lor) inseamna ca sunt lenese?
Sincera sa fiu, nici nu stiu de ce am raspuns. Discursul tau, Alexandru, pe puncte fixe misogine, de extrema dreapta si toate cele nu merita nici sa i se dea buna ziua.
Este totusi interesant ca singurul barbat care raspunde la articolul despre femeile rrome este astfel...
Alexandru, nu vad nici eu rostul sa sa intru in polemici. S-a scris atat incat pe tema asta incat doar rau vointa iti da energia sa scrii intregi referate pe 10 puncte despre cat de bine o duc femeile rome dar nu ai energia sa citesti un singur articol despre mecanismele excluziunii sociale.
Am o singura intrebare pentru tine: care crezi ca sunt sansele ca tu de exemplu sa ajungi medic de familie (ma folosesc de exemplul tau) daca te-ai fi nascut intr-o familie in care parintii nu isi gasesc loc de munca si nu au bani sa-ti cumpere un caiet si un creion, de la scoala esti dat afara ca ca nu ai bani sa platesti fondul clasei, profesorii iti amintesc ce mare erou a fost Antonescu si te aseaza in ultima banca daca nu te dau afara, trebuie sa muncesti cu ziua si cand ai putin timp sa inveti nu ai unde pentru ca traiesti intr-o casa inghesuita, nu ai mancat suficient si ti-e frig. Daca ai ajunge printr-un miracol sa termini un liceu ce sanse ai avea sa poti merge la o facultate daca nu ti-ar da nimeni nici bani de paine, ai avea de crescut un copil intr-o tara fara gradinite. Fa diferenta dintre drepturi si sanse. Drepturile devin inutile daca nu avem sansa sa ajungem la ele.
Un pic de empatie si judecata limpede ar fi de folos atunci cand vorbesti de grupuri sociale pe care le stii doar de la televizor si din RATB.Pune-te in pielea lor si poate vei intelege mai multe!
În toate comentariile mele nu am dorit nicodată să jignesc vreun participant la discuţie, de aceea, dacă te-am jignit Sonia, îmi cer scuze şi ţie şi altora. Am încercat mereu să fiu moderat în elementele pe care le-am susţinut, indiferent de subiect şi să ofer explicaţii şi motive pentru acre declar ceva. N-am fost vreodată legionar, nici n-am simpatizat cu ei. Sunt liberal şi da, sunt patriot, acest lucru mă îndoiesc că e o ruşine. Nu sunt rău intenţionat şi nu am dorit să impun nimănui ceea ce gândesc, ci doar am vrut să-mi exprim o opinie. Irina, te anunţ că nu provin dintr-o familie cu stare. Tatăl meu e pensionar de 10 ani iar mama afost de câteva ori şomeră în ultimii ani, nu din cauza incompetenţei ei, ci din alte motive pe care nu doresc să le discut. N-am avut niciodată bani cum au avut colegii mei şi mai mereu eram omul care se distra cu ajutorul altora, care din prietenie, mă ajutau financiar ca să merg cu ei în excursii sau la facultate în cluburi, etc. Am ajuns medic prin munca mea. În timp ce colegii mei primeau sute de lei de acasă lunar părinţoii mei îşi permiteau să-mi trimită numai 100-150 lei pe lună. Şi acum sunt medic rezident pe urgenţe. E adevărat că situaţia mea nu e cfiar aşa de negativă precum cea expusă de tine în exemplu, dar nici nu am stat pe roze. Referitor la viaţa lor ... nu cred că mi-ar displăcea deloc să stau într-un palat, să nu muncesc deloc, să am bani cu carul, să nu plătesc taxe şi să urlu toată ziua ce discriminat sunt. În schimb eu muncesc zilnic de-mi ies ochii din cap, locuiesc cu chirie, îmi socotesc fiecare ban de covrig care-l cumpăr şi am un salariu de 1000 lei după atâta şcoală. Am vrut să dau explicaţii la acuzele aduse. Nu sunt un om rău şi nici rău intenţionat, iar dacă-mi veţi citi comentariile de la alte articole veţi vedea. Şi sunt total netru faţă de ceea ce înseamnă feminism sau misoginism. Nu sunt deloc misogin!!! A nu fi de acord cu (unele) idei feministe nu te transformă obligatoriu în misogin. Mersi de înţelegere
Tot ce spune Alexandru e halucinant, mai ales daca e medic, asa cum pretinde. Cauza-efect, notiuni de cultura civica, ce e aia? Tiganii sunt oameni, oricat de ciudat ar parea. In al doilea rand, tiganii trebuie sa aiba drepturi, ca sunt oameni. Ce e atat de complicat? Nu trebuie sa faca facultati, sa stea cu chirie, sa-si numere banii (am trecut prin toate astea), sa faca curatenie pentru asta. Si nu uita, femeile sunt oameni, au drepturi!
Alexandru arata cam care e nivelul la noi in tara, chiar si printre asa-zisii intelectuali.
Mersi de acuze şi de presupuneri Amalia. Observ că alţii mă jignesc cu intenţie, deşi eu am încetrcat să-mi disculp eventualele derapaje. Mă retrag din discuţia asta, vă rog să mă iertaţi din nou pentru neplăcerile aduse.
P.S. : Sunt ceea ce declar, sunt medic rezident, nu doar mă prefac!!!!!
Alex, nu înțelegi nici cum funcționează misoginismul, nici discriminarea. Cred că nu știi prea bine ce e cu aceste concepte, ca să nu mai vorbim de patriarhat.
Hai să-ți dau exemple de asemenea primitivisme de gândire chiar din discursurile tale.
La punctul 1 pornești cu discriminare. De ce? Deoarece tu ai niște idei ciudate conform cărora în țara noastră trebuie să existe o anume puritate etnică (te deranjează creșterea procentului de țigani) . Și Hitler a mers pe aceleași idei. Nu cred că e calea cea mai bună. Nu, stai, nu e cale bună DELOC.
La punctul 2 trântești un misoginism, când spui că țigăncile sunt măritate de tinere deoarece familia nu mai vrea să le întrețină. Prin asta implici că ele nu sunt în stare să-și câștige existența, sunt niște obiecte inerte, spre deosebire de bărbați, niște capabili care duc familia în spate.
Și nu te oprești, continui tot așa...
Uite, realizez că tu chiar nu-ți dai seama de ce scrii în comentariile astea, dar ți-au scris niște femei că ai luat-o pe o cale greșită, și asta într-o discuție despre...femei! Nici un semnal de alarmă, nimic?
@Rreugen:
spui:
"La punctul 2 trântești un misoginism, când spui că țigăncile sunt măritate de tinere deoarece familia nu mai vrea să le întrețină. Prin asta implici că ele nu sunt în stare să-și câștige existența, sunt niște obiecte inerte, spre deosebire de bărbați, niște capabili care duc familia în spate."
pe de lata parte statistica spune:
"4. Nivelul de educaţie Cele mai multe femei rome au studii primare, complete sau incomplete sau nici un fel de studii;Principalele motive care au dus la abandonul şcolar: situaţia financiară precară (37,9%); lipsa interesului pentru şcoală (23,8); [...]" si "5. Munca şi ocupaţiile Cea mai mare parte a femeilor cuprinse în eşantion nu sunt prezente oficial pe piaţa muncii. Doar 8% au declarat că lucrează cu carte de muncă. Peste 80% au declarat că nu au nicio meserie.[...]"
HELLOOOO !? Prin ce e presupunerea omului misogina cand ceea ce spune concorda cel putin in parte cu statistica din studiu ??
Si care-i treaba cu "discriminarea" daca spui ca nu-ti place o anumita stare de lucruri ???? Si cine e in masura sa-mi spuna MIE ca numai CE CREDE EL e corect sau nu cand vine vorba despre CE SIMT EU ??? Sau in cazul respectiv Alexandru ...
Alexandru, te inteleg perfect, si, culmea, sunt femeie :-)
Iti impartasesc sentimentele si frustrarile, si eu provin dintr-o familie saraca, insa asta nu m-a impiedicat sa fac facultatea de fizica si mai apoi sa intru in IT. Cred ca discutiile deviaza mult de la subiectul studiului.
Cu un singur lucru doream sa te corectez: articolul este un studiu interesant si la obiect despre conditia femeii rrome, atat si nimic mai mult. Ca noi suntem frustrati si suferim de pe urma atitudinii lor, asta e altceva.O seara frumoasa tuturor.
Adrian, statistica respectivă nu spune că femeile rrome sunt o povară pe umerii failiilor lor, asta spune Alexandru. De aceea observația lui e misogină. Noi doi însă, spre deosebire de Alexandru, știm că există piața neagră, foarte activă, unde lucrează femei, bărbați, copii.
Apoi, eu nu i-am spus lui Alexandru nimic despre ce "simte" el. Cum spunea Flaubert, nu putem controla ceea ce simțim, dar putem controla ceea ce facem. Că Alexandru simte că ar trebui să dispară sau să se rărească rasele umane care nu-i convin lui, e treaba lui, personală. Asta simte el, și nu poate nimeni controla asta. Însă ceea ce amendez eu e că el promovează aceste idei, care aparțin fascismului. Și asta nu e bine. Repet, una e să simți tu ceva, alta e să îți pierzi controlul și să promovezi într-un spațiu public fascismul.
Da, probabil am fost cam simplist in interpretarea datelor. Adica am vazut ca tigancile nu sunt educate si n-au nicio meserie in proportie de 80 % ceea ce m-a dus cu gandul, in mod eronat fireste, ca nu si-ar putea gasi un loc de munca (daca ar intentiona asa ceva, evident). Asadar, neavand un loc de munca, probabil ca eu m-as considera o povara pentru familia mea dar cred ca e doar o presupunere nefundamentata si rautacioasa, poate chiar discriminatorie ... Recunosc ca m-a indus in eroare si @Sonia-Doris Andras care se mira ca numai 8% ar lucra legal si ca nu se stie de fapt nici cati barbati de etnie tiganeasca sunt angajati sau muncesc legal (adica sa plateasca taxe si impozite).
Si cu asta ajung la fascism. Prin urmare, daca la mine in bloc, unele familii devin foarte-foarte mari si se inghesuie la inceput in unul-doua apartamente apoi in mai multe caci vecinii fac tot posibilul sa vanda si sa-si caute alta locuinta, cu alti vecini, probabil ca va trebui sa-mi pun intrebari numai in gand despre viitorul locuintei mele. Ar fi cu totul necivilizat sa-mi pun astfel de intrebari discriminatorii si sovine. Apoi, dupa ce aia nu-si platesc sub nicio forma utilitatile si curentul, banuiesc ca ar fi fascist din partea mea sa ma gandesc ca din cauza asta voi fi curand debransat si eu de la utilitati ... Ca daca ma gandesc si la faptul ca peste 20-30 de ani, cu procentul ala in crestere de care spunea Alexandru, cumulat cu procentajul ala de 80 % de mai inainte, s-ar putea sa nu mai apuc niciun fel de pensie ... Dar cred ca a-mi exprima astfel de griji e nu numai deplasat ci e nazism de-a dreptul.
A! ... uite ca am gasit un cantecel cu Louis Armstrong! ... Ma duc sa-l ascult ca sa controlez ceea ce fac ... What a wonderful world!
Alexandru are discrus de extremă dreapta? Ioooi!
Păi bag seamă că voi nu v-aţi confruntat de-adevăratelea cu exponenţi pe bune ai extremei drepte naţionalist-ortodoxe din România.
E adevărat că ăia deocamdată nu au treabă cu feministele ci doar cu ateii şi cu non-ortodocşii. Nu-i nimic, or să vină ei şi după voi şi-atunci să vedeţi discurs adevărat de extremă dreapta.
Ce-a spus Alexandru este foarte de bun simţ iar ADRIAN v-a exemplificat în cel mai plastic mod cu putinţă de ce Alexandru nu numai că nu este fascist ci şi că are dreptate.
Irina Ilisei: Ia zi-mi tu mie dacă eşti drăguţă UN caz de elev dat afară din şcoală că nu a plătit fondul clasei. UNUL! Ştii de ce-ţi cer? Pentru că eu însumi am fost unul crescut într-o familie în care şomajul era mai degrabă norma decât excepţia, în care eu am muncit ca să-i ţin şi pe-ai mei şi eu la rândul meu nu am plătit niciodată nici fondul şcolii şi nici fondul clasei şi am ajuns la comisii de evaluare ale ISJ-ului pentru că reclamam cu legea-n mână profesorii care percepeau astfel de taxe.
Şi uite că a fost bine. Mi-a fost bine pentru că sunt bărbat alb (neortodox însă)? Nu, mi-a fost bine pentru că am muncit - adică exact ceea ce nu prea le place ţiganilor şi ţigăncilor deopotrivă.
Caz real: În 2002 în primăvară lucram la Monitorul de Vaslui ca vânzător volant de ziare. Aveam în clasă două colege ţigănci dar cu tenul ceva mai deschis. Una avea bani de-i întorcea cu lopata cealaltă era amărâtă. Şeful meu a zis că ar mai fi nevoie de încă un vânzător volant de ziare şi i-am propus-o pe colega mea. El a zis să o aduc la redacţie.
Supriză: Când i-am spus colegei ştiţi ce mi-a zis? "Merci Luci că te-ai gândit dar am 14 ani acuş şi mai bine dau o tură-două prin Iguana (club de fiţe din oraşul meu natal) şi oi găsi eu unul mai cu bani să mă ţină şi pe mine - nu-i nevoie să umblu dimineţile pe străzi pentru mult mai puţini bani". Am rămas mască!
Şi culmea, chiar a făcut asta şi face asta şi acum. După clasa a VIII-a s-a lăsat de şcoală şi nu lucrează nicăieri nici acum (a lucrat o perioadă la un studio de video-chat) şi totuşi are un nivel de trai mult mai bun decât al meu. Venitul ei? Din prostituţie semi-legală (mascată în "relaţii de iubire").
A constrâns-o sau o constrânge cineva să facă asta? NU. De ce o face? Pentru că e mai profitabil decât munca pe bune.
La schimb, eu am rămas în redacţia Monitorul, apoi uşor-uşor am avansat pe urmă am ajuns la un studio de televiziune (în paralel făceam şi liceul), în fine, ideea e că eu am muncit legal pentru că era singura alternativă la sărăcie.
Unde vreau să ajung: Ţiganii au multe alternative la sărăcie - de la ajutoare sociale de la stat care pot fi cumulate, la legea venitului minim garantat şi până la affirmative action-uri dintre cele mai dubioase.
Pe banii cui? Pe banii mei şi ai celor ca mine care au lucrat tot timpul la privat şi care au produs bani în ţara asta.
Mă opresc momentan aici.
P.S.: rreugen, ceea ce faci tu în comentariul tău se numeşte "reductio ad hitlerum" şi este o eroare de logică şi argumentare.
Trimiteți un comentariu