Război cultural pe tema avortului

Autoare: CRISTINA F. PEREDA – El Pais, 10 aprilie 2012

• Dezbaterea despre întreruperile de sarcină şi anticoncepţionale se redeschide în Statele Unite
• O multitudine de legi încearcă limitarea drepturilor femeilor

Pilula contraceptivă a fost comercializată pentru prima dată în SUA în 1961. Nouă ani mai târziu, un congresman republican din Texas susţinea că guvernul federal ar trebui să subvenţioneze costurile acestora pentru femeile sărace. "Trebuie lăsat deoparte senzaţionalismul pe acest subiect, astfel încât să nu poată fi utilizat de către militanţii care nu deţin suficiente cunoştinţe despre natura acestui program şi care-l folosesc ca o platformă politică." Erau cuvintele lui George H. W. Bush. La scurt timp, preşedintele republican Richard Nixon semna legea.

După aproape 40 de ani de la acel moment, Statele Unite trăieşte un „război al culturilor”  între democraţi şi republicani, femei şi grupuri religioase, progresişti şi conservatori pe tema avortului şi a contracepţiei. Dezbaterea nu numai că n-a dispărut, ci a căpătat importanţă pe fondul unei avalanşe de legi care limitează accesul la întreruperea sarcinii. Adversarii acestor legi, din contră, cer extinderea asigurărilor medicale astfel încât mai multe femei să aibă acces la anticoncepţionale şi la probe medicale. La mijloc se află milioane de femei a căror sănătate sexuală şi reproductivă depinde de legi care le limitează drepturile câştigate în urmă cu mult timp.

Legalizat în 1973, avortul a fost de fiecare dată un subiect în campaniile electorale americane. Din 2009 însă, manifestările de respingere s-au radicalizat, în special din cauza ascensiunii Tea Party şi a campaniei electorale pentru alegerile legislative din anul următor. Victoria Partidului Republican a deschis calea unor noi reglementări, 2011 fiind anul în care s-a bătut recordul la numărul de legi statale de limitare a dreptului la avort. Pentru prima dată, 15 state au ajuns să fie conduse de camere legislative şi guvernatori declaraţi anti-avort.

"Această temă le-a dat republicanilor posibilitatea de a vorbi despre altceva în afară de economie, exact când Obama începea să câştige teren”, este de părere Jessica Arons, directoarea Programului de Sănătate şi Drepturi pentru Femei din cadrul Centrului American Progress.

În ultimele 18 luni, în Statele Unite s-a dezbătut public de la momentul în care fătul este considerat persoană până la cum să li se reducă femeilor posibilitatea de a avorta.

Cetăţenii Statului Colorado au respins un proiect de lege care stipula că femeia însărcinată este considerată două persoane din momentul fertilizării. O asemenea prevedere ar fi transformat zigotul în persoană legală şi, totodată, ar fi dus la interzicerea mai multor anticoncepţionale folosite ca tratament medical.

Şi în Mississippi s-a încercat adoptarea unui proiect asemănător cu cel respins în Colorado, cu acelaşi rezultat în 2010, lucru care a făcut alte State să aleagă o strategie diferită: descurajarea. Din Texas până în Virginia, 20 de state obligă femeile să se supună unei ecografii cu ultrasunete înainte de efectuarea avortului.

În Texas, legea obligă suplimentar primirea din partea medicului a unei descrieri a fătului, cu explicaţii despre mărimea lui, dacă şi-a dezvoltat sau nu extremităţile şi dacă i se aude bătaia inimii.  

Numai acele femei care pot dovedi cu acte că au fost victime ale violului sau ale incestului, sau al căror făt suferă de malformaţii, nu vor fi obligate să asculte descrierea. În Utah, guvernatorul republican a semnat o lege care impune femeilor să aştepte 72 de ore pentru a avorta din momentul în care procedura este aprobată de medic. În Dakota de Sud, o lege similară este paralizată de instanţele judecătoreşti. Iar în Tennessee, la doar două zile de la adoptarea de noi restricţii în Utah, s-a anunţat un proiect de lege prin care se vor face publice numele medicilor care efectuează avorturi.

„În realitate, dreapta radicală a folosit femeile ca o cale de scăpare, neştiind ce să facă pentru rezolvarea situaţiei economice şi crearea de locuri de muncă” spune Erin Matson, vicepreşedinta Organizaţiei Naţionale pentru Femei (NOW), în Washington. „Au decis să atace drepturile femeilor, reducându-le, şi în acest fel să câştige voturile electoratului conservator”.

Congresul Statal din Virginia, majoritar republican, a studiat în urmă cu câteva săptămâni o lege care ar obliga toate femeile care vor să avorteze să se supună înainte unei ecografii transvaginale dacă ecografia externă nu prezintă o imagine clară a fătului. Ca reacţie democraţii au întrebat dacă obligarea medicului la efectuarea acestei probe nu echivalează cu solicitarea de a comite o infracţiune, unele State considerând introducerea unui obiect în vagin împotriva voinţei femeii echivalentul unui viol.  Guvernatorul – un republicat aflat pe lista candidaţilor la funcţia de vicepreşedinte  - a evitat să-şi asume riscuri şi a cerut retragerea prevederii din proiectul de lege. Statul Virgina a aprobat în cele din urmă, la fel ca alte 23 de State, legea care obligă femeile să se supună unei ecografii înainte de avort.

Matson consideră că dezbaterea actuală,  la fel ca înăsprirea legilor prin 92 de amendamente la legislaţiile statale referitoare la avort, este inutilă. Cu toate acestea există posibilitatea ca peste şapte luni Obama şi candidatul republicanilor să ajungă să dezbată în campania electorală despre avort, anticoncepţionale şi familia americană. „Cel mai surprinzător este cât de intense sunt atacurile pe care le-am văzut. Ei pun la îndoială în mod deschis necesitatea de a garanta accesul la anticoncepţionale”, afirmă Matson.  

De câteva săptămâni de când s-a intensificat dezbaterea despre avort şi accesul la contracepţie, au apărut tot felul de declaraţii. Miliardarul conservator Foster Friess a sugerat reîntoarcerea la metoda contraceptivă pe care o „foloseau” femeile pe vremuri. „Îşi puneau o aspirină între picioare”, a afirmat el pe canalul MSNBC. În timp ce se dezbătea în Virginia despre oportunitatea de a obliga femeile să facă ecografie transvaginală, deputatul Todd Gilbert a apărat proiectul legislativ susţinând că  „femeile şi-au dat consimţământul să fie penetrate în momentul când au rămas gravide”.

„Încă din anii '80 acesta a fost un instrument pentru a-i atrage pe  cei care se împotrivesc autonomiei femeilor şi accesului lor pe piaţa muncii. Avortul este un catalizator pentru ei", spune Arons.

Una dintre victimele atacurilor Partidului Republican a fost Planned Parenthood, o organizaţie pe care conservatorii au încercat s-o identifice drept un refugiu în care mii de femei obţin avorturi şi anticoncepţionale plătite de toţi americanii, lucru interzis în SUA. Miza atacurilor a fost pierderea finanţării publice a acestei instituţii ce constituie principalul furnizor de îngrijiri medicale din ţară pentru cetăţenii neasiguraţi.

Realitatea este însă alta: avorturile si anticoncepţionalele, finanţate din donaţii private, reprezintă doar o treime din activitatea acestui ONG, celelalte servicii fiind probe medicale pentru detectarea cancerului la sân şi a cancerul testicular, a bolilor cu transmitere sexuală, tratamente împotriva menopauzei şi servicii de planificare familială.

De peste 30 de ani, Planned Parenthood primeşte donaţii de la diverse instituţii private, printre care „Susan G. Komen for the Cure”, principala organizaţie americană de luptă împotriva cancerului şi totodată cea care a internaţionalizat simbolul panglicii roz de sprijinire a pacientelor cu cancer la sân. Anul trecut, în luna septembrie, Congresul a deschis o anchetă pentru a stabili în ce măsură  Planned Parenthood se foloseşte de fondurile publice pentru a finanţa avorturile. Ancheta a fost pretextul invocat de Komen pentru a-şi opri donaţiile.

„Pentru că sunt în favoarea avortului merit să mor?”. Este întrebarea pe care şi-o pune Nikki Mackey, o femeie care a supravieţuit la vârsta 30 de ani cancerului mamar. La numai trei săptămâni de la diagnosticare ea a suferit o dublă mastectomie. Era singura posibilitate pentru a scăpa cu viaţă. Neavând asigurare medicală, Nikki Mackey s-a adresat organizaţiei Planned Parenthood. „Ele (ong-urile pro-life- nota tr.) le spun femeilor că dacă nu sunt de acord cu credinţele lor merită să moară”, este de părere Mackey. „Nu poţi să salvezi numai femeile care nu sunt de acord cu întreruperile de sarcină”.

În semn de protest faţă de Komen, Mackey a publicat o fotografie pe pagina de Facebook a organizaţiei, în care apărea cu pieptul gol. Poza a fost ştearsă câteva ore mai târziu, după ce s-au înregistrat numeroase critici şi acuzaţii împotriva Komen pe reţelele sociale. Criticile se refereau la eroarea organizaţiei în a-şi retrage finanţarea şi la încercarea ei de a doborî unul din principalii piloni ai sistemului de sănătate al ţării. În săptămâna următoare Planned Parenthood a primit de patru ori mai multe donaţii decât donaţia anuală a Komen. Printre donatori s-au aflat şi politicieni ca Michael Bloomberg, primarul New York-ului, care a oferit 250.000 de dolari din fonduri proprii, făcând Komen-ul să-şi rectifice decizia patru zile mai târziu.

 „Politica n-are ce căuta în dezbaterea despre sănătate, toţi cetăţenii trebuie îngrijiţi”, susţine Mackey. „Nu voi mai colabora cu Komen. Numai gândul că cineva ar putea muri din cauza acestei boli, într-un moment în care există atât de multe persoane fără asigurare medicală şi depind de organizaţii ca aceasta …Au greşit în totalitate”.

„Încă ne mai întrebăm de ce Partidul Republican a decis că aceasta reprezintă o problemă acum. Avem de-a face cu o criză prefabricată”, spune Matson. „Contracepţia este larg acceptată de populaţie, ştim că 99% dintre femei au utilizat-o cel puţin o dată de-a lungul vieţii. Politicienii nu-şi dau seama că se îndepărtează de sectorul format din electoratul independent. Este o sinucidere electorală.”

Experta în legislaţia privind avortul reaminteşte că conservatorii au ales să-şi concentreze dezbaterea pe o temă care, dincolo de controverse, are un larg sprijin în societate. 51% dintre americani sprijină legalitatea avortului în orice circumstanţă, în timp ce 26% consideră că ar trebui să fie legal numai în anumite condiţii, potrivit unui sondaj Gallup. Pe de altă parte, avortul şi alte probleme sociale, cum ar fi căsătoria gay, continuă să fie teme care nu interesează prea mult  alegătorii în perspectiva alegerilor din noiembrie 2012.

Cu toate acestea, atât cei doi candidaţi republicani  cât şi Obama şi-au asumat riscuri electorale în acest sens. Preşedintele, perceput ca favorabil drepturilor femeilor, şi-a jucat o parte importantă a voturilor catolice anunţând că va obliga firmele şi organizaţiile religioase să ofere angajatelor asigurări medicale care să acopere costul anticoncepţionalelor. Site-ul "We The People" prin care cetăţenii trimit petiţii publice către Casa Albă, a strâns în doar câteva zile aproape 50.000 de semnături legate de această controversă. Cererile ca Obama să elimine această obligaţie au fost 29.000, iar cele favorabile prevederii au fost aproximativ 23.000.

Organizaţiile catolice au susţinut că prevederea iniţială încălca libertatea de exprimare, cu toate că 28 de state au deja o asemenea legislaţie. Un procent de 65% din electorat susţinea ideea preşedintelui iar printre catolici 58% s-au declarat de acord. În rândul populaţiei generale procentul este de 55%, 62% dintre femei, 65% dintre tinerii de 18-29 de ani şi 73% dintre democraţi. Chiar şi aşa, Obama şi-a schimbat poziţia, cerându-le companiilor de asigurare, nu firmelor, să acopere aceste cheltuieli.  Preşedintele a spus atunci că „bisericile realizează de multe ori o muncă mai bună pentru a ajuta comunităţile decât ar putea vreodată să realizeze Guvernul”, însă a subliniat şi faptul că „sănătatea femeilor n-ar trebui să depindă niciodată de cine sunt, pentru cine lucrează sau câţi bani câştigă”.

Obama a reuşit ca instituţii deosebit de influente ca Asociaţia Catolică pentru Sănătate, Universitatea Notre Dame şi Asociaţia Colegiilor şi Universităţilor Iezuite să-i ofere sprijinul, deşi şapte State se pregătesc să atace decizia în instanţă, susţinând că încalcă libertatea lor religioasă.

În grupul candidaţilor republicani toţi şi-au domolit argumentele religioase în încercarea de a-l învinge pe preşedintele democrat, considerat „principala ameninţare” la adresa libertăţii religioase a americanilor. 

În alte cazuri aspiranţii la candidatura republicană şi-au radicalizat poziţiile, lupta politică luând aspectul unui concurs de găsire a candidatului cel mai conservator. Mitt Romney nu mai apără avortul, alegând să-l condamne; Rick Santorum, candidat care şi-a retras candidatura, a susţinut că inclusiv victimele violurilor trebuie să nască copiii pentru că aceştia sunt „darul lui Dumnezeu”, indiferent de împrejurările în care au fost concepuţi.

Ca urmare, electoratul feminin s-a îndepărtat de aceşti candidaţi. 40% din electorat a declarat într-un sondaj realizat de Public Policy Polling că n-ar vota cu Mitt Romney pentru că a promis că elimină asigurările gratuite pentru anticoncepţionale. În cazul electoratului catolic, 46% n-ar vota cu Romney, faţă de 25% care i-ar acorda votul, din cauza aceluiaşi motiv. În rândul femeilor, ex-guvernatorul a pierdut 18 procente de când s-a pronunţat împotriva avortului.

Experţii consideră că dezbaterea este lipsită de sens şi argumente, în special în ce-i priveşte pe politicienii republicani. Matson susţine că „electoratul ar vrea să se discute despre economie, despre soluţii. Aceasta este o bătălie destul de prostească în care se investesc forţe.”

Articol original: Guerra cultural por el aborto - El País, 10 aprilie 2012.


Citeşte şi: 

• Mitt Romney triumfă - dar îl poate învinge pe Barack Obama? - România Liberă, 12 aprilie 2012