Proiectul legii salarizării unice în sectorul public consacră discriminarea femeilor ca politică de stat

Public integral mai jos protestul public al doamnei profesoare Mihaela Miroiu cu privire la proiectul legii salarizării unice în sectorul public și mă alătur acestui demers. Salarizarea unitară în sectorul public nu trebuie să conducă la perpetuarea dicrepanțelor de salarizare între sectoarele feminizate (educaţie, sănătate), mai prost plătite, şi cele masculinizate (armată, poliţie, SRI, SIE, SPP), unde se primesc salarii mai mari. Nu întâmplător cele mai prost remunerate domenii din sectorul public au fost educaţia şi sănătatea, ele fiind şi cele preponderent ocupate de femei. În schimb, având la rădăcină concepţia patriarhală că bărbatul este capul familiei şi are drept responsabilitate întreţinerea familiei, sectoarele cu angajaţi în principal bărbaţi, de la armată la poliţie şi servicii secrete, au primit întotdeauna mai mulţi bani, indiferent câte crize am avut şi cât de aspre au fost cândva efectele tranziţiei. Dacă există câteva femei angajate în poliţie, armată sau servicii secrete, ele sunt trimise la munca de birou, administrativă, evident mai prost retribuită. Un domeniu în care femeile scăpaseră cât de cât de această discriminare a fost cel al justiţiei, însă prin legea salarizării unice acest domeniu pare a fi cel mai afectat de reduceri salariale. Legea salarizării unice în sectorul public consacră discriminarea femeilor ca politică de stat. Tocmai acest sistem face ca multe femei angajate la Stat să fie dependente financiar de soţii lor iar multe familii monoparentale din România, femei singure cu copii, să fie puternic afectate de sărăcie. Sper din tot sufletul ca demersul doamnei Miroiu să aibă ecou la nivel politic, în special în rândul femeilor parlamentare.

.

.

"Proiectul legii salarizării unice în sectorul public consacră discriminarea femeilor ca politică de stat

Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu

Facultatea de Științe Politice, SNSPA

.
.

Ierarhizarea salarială propusă în proiectul Ministerului Finanțelor reflectă lipsa de criterii profesionale, înclinația către stat militar-polițienesc și, categoric, o discriminare evidentă a domeniilor feminizate. Ierarhizarea salarială încalcă atât Constituția României (Art. 16), cât și Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. Aceasta prevede la art 4 al. b) următoarele: prin discriminare indirecta se înțelege situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practica, aparent neutra, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu excepția cazului în care aceasta dispoziție, acest criteriu sau aceasta practica este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare si necesare; de asemenea, la art. 4 al. f se prevede că: prin munca de valoare egala se înțelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unități de măsura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor cunostințe si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic;
Discriminarea indirectă a femeilor este re-consacrată în calitate de politică de stat în formă și mai gravă decât până acum prin Proiectul legii salarizării unice. Toate creșterile salariale mari vizează domenii în care bărbații reprezintă în jur de 90% dintre angajați: armată (111%), poliție (41%), administrația penitenciarelor (30%). Nu sunt date publice pentru creșterile din celălalt domeniu masculinizat: serviciile secrete. Domeniile feminizate ca forță de muncă au cu totul altă soartă: învățământul preuniversitar și sănătatea (24%), învățământul universitar (5,3%). Magistrați (majoritar femei) vor avea salariile reduse în medie cu 23%). În consecință, acest proiect este neconstituțional.
Solicit următoarelor instituții să se pronunțe public în legătură cu neconstituționalitatea Proiectului legii salarizării: Comisiile pentru Egalitate de Șanse pentru femei și bărbați din Parlamentul României, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Avocatul Poporului și Președintelui României în calitate de garant al Constituției. "