vineri, 16 octombrie 2009

O să avem vreodată o femeie preşedinte de stat?

Am primit această leapşă de la Mihnea şi Constantin. Dacă o să avem vreodată o femeie în funcţia de preşedinte al României.

Există aici două posibilităţi:

1. Să avem o femeie preşedintă în mod accidental, dintr-o conjunctură care la un moment dat să-i facă pe bărbaţii puternici să trimită la înaintare o femeie (cam cum a ajuns Roberta Anastase în funcţia de preşedintă a Camerei Deputaţilor)

2. Să avem o femeie preşedintă ca urmare a unor profunde schimbări de mentalităţi care să le permită femeilor din România să capete aceeaşi autoritate şi respect ca bărbaţii, să nu mai fie văzute simbolic ca „sex slab”, ci ca fiinţe cu aceleaşi capacităţi intelectuale, profesionale şi de leadership ca bărbaţii.

În primul caz, femeia ajunsă în funcţia de preşedinte ar fi o excepţie care întăreşte regula, în cel de-al doilea ar fi cu adevărat consecinţa faptului că femeile au căpătat un statut egal cu bărbaţii în societate.

Ori la ora actuală în România femeile au un statut inferior. Mie îmi place să cred că femeile au aceleaşi capacităţi intelectuale ca bărbaţii, zic asta pentru că în România mai există indivizi care zic că femeia nu e om (vezi articolul lui CTP). Dar femeile se confruntă cu numeroase prejudecăţi, mentalităţi când e vorba să acceadă în funcţii de putere. Lor li se rezervă de obicei partea cea mai de jos a piramidei ierarhice. Dacă ne uităm la o instituţie administrativă din România, o primărie de pildă, vom vedea că femeile sunt majoritatea angajaţilor de la baza piramidei, iar la vârf vom găsit că locul e ocupat de bărbaţi. Dacă ne uităm în sistemul de învăţământ, vom vedea că femeile sunt majoritatea educatoarelor şi învăţătoarelor iar în învăţământul universitar predomină bărbaţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi în politică. Femeile membre de partid sunt în majoritatea lor simple membre. La vârf predomină bărbaţii.

Câteva date care arată că România este încă o societate patriarhală, puternic ancorată în tradiţionalism şi misogină:

Ø În Parlament: Senat - 5,83%, poziţii ocupate de femei , Camera Deputaţilor 11,3% dintre poziţii ocupate de femei.

Ø la nivelul consiliilor judeţene - 12,6% poziţii ocupate de femei

Ø la nivelul consiliilor locale - 10,8% poziţii ocupate de femei ( 4011 din 36825 de consilieri locali sunt femei).

Ø la nivelul Instituţiei Prefectului4,7% (2 femei din 42 de funcţii) poziţii de prefect deţinute de femei şi 10,7% (9 femei din 84 de funcţii) poziţii de subprefect deţinute de femei.

Ø Din totalul celor 3.184 de primari aleşi la alegerile locale din 2008, numai 3,5% sunt femei. Femeile au obţinut fotolii de primar numai în comune.

Sursa: ANES

Revenind la întrebarea „Vom avea vreodată o femeie preşedinte de Stat”, răspunsul va putea fi afirmativ în ziua în care statutul femeilor în societate se va apropia de cel al bărbaţilor şi statisticile de mai sus vor arăta că femeile sunt cel puţin 30% din parlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali, ş.a.m.d. Deocamdată, nici femeile însele nu realizează ce prejudecăţi lucrează în defavoarea lor, pentru că au fost educate să considere o grămadă de lucruri ca fiind naturale şi de neschimbat (e natural ca o femeie să fie în umbra unui bărbat, să se sacrifice pentru binele celorlalţi şi să lase în plan secund interesul propriu, să pună accent pe aspectul fizic şi multe, multe alte mentalităţi).

6 comentarii:

skortzy spunea...

Pentru ca tabloul sa fie complet, mai trebuie mentionat ca dintre cei 33 de europarlamentari romani, 12 sunt femei. Aici avem 36.36% :)

medusa spunea...

skortzy, despre femeile trimise "la export", ca sa dam bine in UE, e o alta poveste.

gabicretu spunea...

@meduso,
Na! Am scris amandoua acelasi lucru... Nu ca ar fi de mirare.

Cat despre femeile trimise la export, ratiunile sunt diferite; criteriul de gen nu are nici o importanta; nici de imaginea europeana nu e vorba...
Preocupari feministe acolo nu gasesti astazi decat putin, conjunctural,la unele social democrate... E posibil mai curand sa fi functionat:
1.trimiterea in exil pentru cele care incurcau (exprimau pareri, aveau idei, castigau imagine)
2.trimiterea la galere, ca cineva trebuie sa mai si munceasca atunci cand barbatii fac politica.
3. motivul traditional - pentru ca erau femeile (reprezentantele) unor barbati carora trebuia sa li se dea o satisfactie.

Dati-mi voie sa ma pricep. Si la feminisme, si la Europa...

medusa spunea...

@gabi, ok cu cele 3 motive pentru care avem azi peste 30% din europarlamentari femei. Insa e posibil sa fi functionat si apartenenta la un gen, nu zic ca s-a facut expres, insa dupa atatia ani de discutii in interiorul partidelor pe seama cotelor, macar la europarlamentare s-a tinut promisiunea respectarii unui procent de femei in rap. cu barbatii. Plus ca nu ar fi "dat bine" sa trimita numai barbati (repet, nu pentru ca dinspre UE se cere asta, ci pentru ca asa cred liderii mioritici ca trebuie sa actioneze).

Ca tot veni vorba, cred ca esti de acord cu mine ca femeile care ne reprezinta in PE, cu unele exceptii, sunt niste femei extraordinare, niste profesioniste. Ce bine ar fi sa le vedem intr-o zi revenite in tara la carma unor posturi inalte in Stat (poate si in cea mai inalta).

Anonim spunea...

1. poate ...
2. cam greu ... peste 50 de ani ...

Deceneu spunea...

Ladies Agreement Club – TOP Business woman – Rusia

"Rusia 42% dintre posturile de conducere din companiile private ruse sunt ocupate de femei."
..
La polul opus
"Cele mai putine femei top-manageri sunt in Japonia (7%), Belgia (12%) si Danemarca (13%).

In Polonia, prezenta femeilor in structurile de varf ale companiilor private a scazut, in ultimii ani, de la 36 la 32 la suta, in Franta – de la 21 la 18 la suta, in timp ce in tara feminismului victorios, SUA, se mentine la nivelul de 20%. Astfel, tarile Americii Latine se afla inaintea tarilor din UE in ceea ce priveste numarul de femei top-manageri: 28% contra 20%."


Ce sa intelegem din corelatia numarului de femei in managemnt cu eficienta economica?