Mihnea Măruţă afirmă într-un articol că s-a săturat că aproape toţi analiştii politici sunt bărbaţi, drept pentru care s-a adresat unui număr de 10 jurnaliste pentru a le cere părerea despre candidaţii la preşedinţie. Carevasăzică pentru a le transforma pentru o clipă pe jurnaliste în analişti politici. Lăudabil demers.
Însă, din păcate, nu tratează aceste 10 jurnaliste în acelaşi fel ca pe analiştii bărbaţi. Nu. Femeilor le rezervă întrebări de genul „ce sfat le-aţi da candidaţilor referitor la aspectul exterior (tunsură, dantură, îmbrăcăminte etc.)” sau „cu care dintre ei vi s-ar părea interesant să cinaţi şi de ce?”. Oare întrebările referitoare la programe politice, politică internă sau externă, strategii electorale, etc. să fi fost nepotrivite pentru nişte analişti politici femei? Păi cu asemenea atitudini şi diferenţe de tratament, domnule Măruţă, nici nu cred că vom reuşi prea curând să avem mai multe femei analişti politici în România!
În al doilea rând, am citit cu interes răspunsurile celor 10 jurnaliste invitate să-şi dea cu părerea despre 4 candidaţi, Băsescu, Geoană, Antonescu şi Oprescu şi am remarcat 3 categorii de jurnaliste. Unele sunt atente la problematica egalităţii de gen, îşi respectă şi apreciază condiţia de femei şi o înţeleg (şi aici mi-au plăcut în special răspunsurile date de Ana-Maria Caia, producător tv, owner Indie Studio şi referirea la“etica grijii”), altele sunt indiferente iar o a treia categorie sunt de-a dreptul misogine. De pildă la întrebarea "ce ar trebui să înveţe un candidat de la o femeie", Laura Laurenţiu, editoare la Adevărul de Seară, spune că, "uneori, femeia simte nevoia să i se bată cu pumnul în masă" şi că "deşi femeile vorbesc mult şi inutil, le plac bărbaţii care vorbesc puţin şi la obiect" ! Adriana Duţulescu, redactoare la Jurnalul Naţional, spune despre Sorin Oprescu că "e superficial, neserios şi indisciplinat, deci a învăţat deja de la femei".
Rezultă, a mia oară, că există femei cu creierul spălat care nu realizează pe ce lume patriarhală trăiesc, care adoptă o atitudine dispreţuitoare faţă de suratele lor femei, considerându-le, în fond, fiinţe inferioare bărbaţilor. E dezamăgitor să vezi că asemenea femei se regăsesc şi în rândul jurnalistelor, femei cât de cât mai educate, speram eu, şi mai open minded.
19 comentarii:
Sărutmâna!
Vă scriu pentru că mi se pare că aduceţi deservicii tocmai mişcării pe care o reprezentaţi.
Dacă femeile ar fi sau ar deveni, Doamne fereşte, aşa cum le doriţi dumneavoastră, mă tem că am avea de-a face cu un alt gen.
De exemplu, a devenit "sexist" să te gândeşti, să-ţi imaginezi că ai putea cina cu, horribile dictu,... un bărbat?
Alt exemplu: credeţi cumva că echipele de consilieri ale candidaţilor la preşedinţie nu se ocupă, indiferent de sexul membrilor lor, şi de chestiuni legate de aspectul exterior? De ce ar fi "misogin" să cer părerea unor jurnaliste în legătură cu această chestiune când ele, ca femei, sunt mult mai atente la tot ce ţine de look, iar ca jurnaliste au suficientă experienţă pentru a judeca o imagine publică?
Îmi reproşaţi că nu le-am întrebat despre programe, despre idei. Dar întrebarea privind mizele unui posibil discurs la ce se referă? Nu tocmai la expertiza lor privind temele de campanie şi interesul electoratului?
Cu simpatie,
Mihnea Măruţă
Domnule Măruţă, dumneavoastră pretindeţi că cereţi părerea unor analişti politici, dar întrucât analiştii respectivi sunt femei, întrebările pe care le adresaţi sunt superficiale, legate de look, cină.
Dvs. spuneţi că femeile "sunt mai atente la tot ce ţine de look", aşa o fi, dar dacă e adevărat că bărbaţii se pricep la fotbal şi maşini, nu cred că îi transformaţi în analişti politici pe nişte jurnalişti pe care îi întrebaţi despre priceperea candidaţilor la preşedinţie la fotbal şi maşini. Acestea sunt nişte discuţii superficiale, nu de substanţă.
Întrebarea despre posibilul discurs vine în contextul întrbărilor anterioare, deci nu înlătură răul făcut. Măcar de-ar fi fost prima întrebare adresată.
Şi în final, nu înteleg ce deservii aduc eu femeilor reclamându-vă să le luaţi în serios.
Ca o adevărată misogină ce sunt, am râs bine când am citit postul ăsta. Eşti simpatică în feminismul tău prost înţeles. Şi cu creierul meu spălat am dedus următoarele:
1. Că te simţi inconfortabil în pielea ta de femeie. Păcat.
2. Că nu ştii să citeşti metaforele şi nu înţelegi când oamenii se joacă cu cuvintele. Trist.
3. Că nu eşti capabilă să recunoşti şi să accepţi defectele femeilor. Ruşinos.
4. Că, de fapt, nici nu eşti o feministă adevărată câtă vreme spui „Măcar dacă ar fi fost prima întrebare”. Cum ar veni, dacă era prima întrebare parcă nu mai eram chiar așa de misogini, nu? :))) Ipocrit.
În final, rogu-te când mai pomeneşti de mine (deşi mă îndoiesc că ai să o mai faci) să rectifici şi să scrii "editor". E mai cu coaie. ;)
ps: Şi acum nu veni să îmi spui că răspunsul meu e dovada faptului că sunt într-adevăr misogină, că ai fi mult prea previzibilă. Poţi mai mult de atât. :)
buna,
sunt o jurnalista trista si needucata sau cum doriti sa ma numiti, pentru ca am comentat la randul meu cele 5 intrebari propuse de mihnea.
va inteleg foarte bine supararea, insa va propun sa priviti putin mai destins toata treaba. va jur, n-o sa cada miscarea in derizoriu. nici n-o sa suporte o autocombustie spontana monoloagele vaginului.
pana la urma, mihnea ne-a cerut ceva ce un barbat nu i-ar fi putut spune niciodata. sau cel putin pe asta a mizat. daca asta e ceva anti-feminsit, ramane sa judecati dvs.
de asemenea, daca feminismul inseamna sa-mi pierd simtul umorului si sa ma simt jignita ca, in jobul pe care il fac, sunt si femeie, atunci imi pare rau, mi-e bine asa, needucata.
din nou, daca feminismul inseamna sa vrem sa fim tratate ca barbati, pana la transformarea in ei, poate am pierdut cateva mii de ani nascand deamboulea.
mi se pare, insa, ca tocmai dvs cadeti in greseala pe care o reprosati. dorind sa fim intrebate "aceleasi lucruri ca niste analisti barbati", negati faptul ca am putea spune ceva deosebit/interesant/altceva, strict raportandu-ne la, pacatele mele, feminismul nostru.
va rog, incercati sa ne intelegeti si pe noi:) ne-am jucat si ne-a placut ca cineva s-a gandit sa ne considere niste femei care vor si gandesc niste chestii interesante. asa, prost educate si neinstruite.
toate cele bune :)
@laura laurentiu, am urmatoarea nelamurire, daca dvs. va simtiti bine in pielea de femeie, atunci de ce preferati sa fiti numita "editor" in loc de "editoare"?
@cru, n-am stiut ca era vorba de e o joaca. 2) eu cred ca si barbatii se pot pricepe la look si invitatii la cina, dar atunci cand se "joaca" de-a analistii politici isi iau treaba in serios. Si 3, in nici un caz nu trebuie sa va simtiti jignita ca sunteti femeie, dar ar trebui sa va deranjeze cand fiintele umane femei sunt considerate inferioare barbatilor (si nu ma refer la Mihnea Maruta, ci la opiniile jurnalistelor citate in articol).
OMG! Simţ ludic - nu, simţul umorului - nu, dar nici măcar ironiile nu le prinzi? Zău că n-ai înţeles nimic din viaţa asta! :(
Faza cu „zi-mi editor“ erau o ironie vizavi de intenţia ta de a feminiza fără rost până şi numele meseriilor. Ceea ce mi se pare uşor exagerat.
Dar dacă chiar crezi cu adevărat în chestia asta cu egalitatea şanselor şi alte cele, atunci îţi vând un pont: meseriile vidanjor, gunoier, hingher, spre exemplu, nu au varianta feminină în DEX. Poate nu ar strica o campanie în acest sens.
Şi, te rog, nu mai susţine că eu aş considera femeile inferioare bărbaţilor. Nu mă cunoşti chiar deloc şi faci judecăţi de valoare după ureche. Nu cred că asta face cinste curentului feminist. Din contră.
@laura laurenţiu. Nu o spun eu, au spus-o numeroşi experţi în domeniul egalităţii de şanse, inclusiv birocraţii de la Burxelles, că acceptarea genului masculin ca „hipergen” pentru a denumi profesii şi funcţii ocupate atât de bărbaţi cât şi de femei, este o formă de discriminare a femeilor. De aceea este recomandată introducerea femininului acolo unde limba o permite. Îmi pare rău că nu sunteţi la curent cu aceste dezbateri.
2. Consideraţi sau nu femeile inferioare bărbaţilor? Eu nu am făcut „judecăţi de valoare după ureche”, am avut ca material de lucru chiar răspunsurile dvs. din articolul lui Mihnea Măruţă, în care aţi strecurat următoarele afirmaţii: "uneori, femeia simte nevoia să i se bată cu pumnul în masă" şi "deşi femeile vorbesc mult şi inutil, le plac bărbaţii care vorbesc puţin şi la obiect" !”
Draga mea, trebuie să îţi spun răspicat că nu consider femeile inferioare bărbaţilor? Tu chiar nu ai înţeles nimic din ce am scris eu până acum?
OK. Uite, îţi spun: NU consider femeile inferioare bărbaţilor şi nici NU mă cred superioară altor femei. Mai mult, sunt foarte mulţumită cu faptul că sunt femeie, NU aş dori niciun moment să fiu bărbat, şi mă bucur din plin de diferenţele dintre sexe.
Consider că bărbaţii şi femeile nu sunt în competiţie, ci se completează perfect, şi că între noi ar trebui să existe comunicare, nu război. Suficient de clar sau mai ai nevoie de lămuriri? Trebuie să îţi explic şi ce înseamnă, în fapt, “a da cu pumnul în masă“ sau te descurci?
Cât despre „birocraţii de la Bruxelles“... numai când aud acest termen mi se face rău. Aplicarea legilor doar în literă, fără preocuparea de a le înţelege spiritul SUCKS! Aici chiar putem vorbi de creiere spălate, nu în cazul femeilor de pe blogul lui Mihnea.
Gata. Am pierdut o groază de timp cu discuţia asta în ideea că, la un moment dat, îmi dovedeşti că ai ieşit din Cretacicul feminismului. Dar mi-am pierdut speranţa. Când vei înţelege că femeile şi bărbaţii sunt în mod natural şi fundamental diferiţi, iar tocmai diferenţele astea fac frumuseţea jocului şi a vieţii, poate mai vorbim.
Până atunci, la bună vedere.
Cred ca, din pacate, si unele femei (care se considera superioare suratelor lor) sunt contaminate de mediu. Multe persoane actioneaza dupa stereotipuri pline de misoginism fara ca macar sa aiba constiinta ca fac asa ceva. Probabil ca nu-si dau seama ca de la batutul cu pumnul in masa, uneori, urmeaza si un pumn in gura.
ah. v-am scris vreo trei raspunsuri pe care, in final, le-am sters ca m-am enervat. povestim prostii.
iar dezbaterea asta "editor/editoare" parca e ca o dilema a medicinei franceze din secolul XVI. ambele sunt simpatice, dar raspunsul lor tine doar de forma. sigur, sa nu luati asta ca pe o desconsiderare. fiecare duce razboaiele lui, insa nu mi se pare cinstit sa ni le bagam pe gat unii altora.
in final, va propun la randul meu un joc. ce va face mandra ca sunteti femeie? ce simtiti ca va face unica si irepetabila? hai sa pornim de-acolo.
salutari :)
observ niste atacuri destul de dure la adresa medusei. nejustificate, zic eu, pentru ca observatiile ei sunt intemeiate.
nu stiu daca m.m. e misogin. mi se pare insa ca nu apreciaza in mod deosebit calitatea de jurnaliste a persoanelor intervievate. pe scurt, la intrebarile puse, jurnalistele raspund in calitate de femei, si nu de jurnaliste. evident, nici nu ar avea cum altfel sa raspunda la aceste intrebari.
povestea nu prea mai are legatura cu analiza politica. este evident ca aceasta (plictisitoare asa cum e) e lasata in grija barbatilor.
asa cum si candidatura la presedintie e lasata tot barbatilor, nu?
Acum, nu ca sa fiu misogin. Oricum presupun ca nu o sa fie aprobat comentariul asta, dar nu pot spune altceva citind schimbul de replici de la comentarii decat Q.E.D.
@Ma solidarizez neconditionat cu Medusa!
M-am cam saturat- ar fi timpul ca si voi!- sa aud stravechiul stereotip cultivat de toti misoginii - ca feministele sunt niste urate cu peri in barba care viseaza sa fie barbati si, bineinteles, le urasc pe frumoasele cu succes la sexul opus.
Intr-un dialog intelectual atacul la persoana este absolut inacceptabil (asta apropo de simtitul bine sau rau in propria piele). Consideram ca este vorba de idei si argumente pentru simplul motiv ca feminismul este o conceptie, un mod de a imagina relatiile sociale, nu un tratament pentru complexele recunoscute sau nu...
Oricum, puteti fiti siguri(e) ca feministele pot fi frumoase, iubite si cu simtul umorului; gazda noastra inclusa.
Asta nu inseamna ca trebuie sa fie si proaste, oarbe sau insensibile la relatiile sociale; sau ca ar trebui sa refuze cu indarjire sa asocieze cu imaginea lor de splendide femele si trasaturi precum inteligenta, demnitatea, atentia acordata lucrurilor serioase, etc.
Inclusiv atentia acordata politicii...
PS
Cele de mai sus nu ar fi fost si despre Mihnea, daca se limita la interviu.Este laudabil ca s-a gandit la faptul ca femeile pot exprima opinii care sa faca diferenta. De faptul ca apartine unei anumite societati, nu este culpabil. Dar, daca tacea si replica nu dadea...
pt gabicretu
Se da urmatorul citat din postul frumoasei si inteligentei noastre gazde feministe:
"Rezultă, a mia oară, că există femei cu creierul spălat care nu realizează pe ce lume patriarhală trăiesc, care adoptă o atitudine dispreţuitoare faţă de suratele lor femei, considerându-le, în fond, fiinţe inferioare bărbaţilor".
Intrebare: "femei cu creier spalat" este sau nu atac la persoana sau sintagma e cuprinsa in categoria dialog intelectual?
Bianca F.
@bianca felseghi, expresia se refera la faptul ca jurnalistele in cauza nu au constiinta prejudecatilor si discriminarilor la care sunt supuse ca femei. Nu am cautat un atac la persoana ci o posibila explicatie a afirmatiilor lor misogine.
Daca ati avea un interes real fata de feminism ar trebui sa va bucurati ca dezbaterea publica cuprinde si opiniile unor femei, nu sa denigrati femeile care si'au dat cu parerea pe chestiuni de look electoral. Vad ca va tot [re]produceti cu vorbe grele si mari despre constiinta altora erijindu'va intr'un soi de judecator-suprem-si-dihotomic al mentalului colectiv, asa ca va intreb serios, din perspectiva unui feminist convins: sunteti constienta ca prin atacurile astea insotite de catalogari facile la adresa suratelor dati dovada de un misoginism programatic? daca nu simtiti o [auto]ironie in discursul altora dar vi se sugereaza ca acea autocritica femeiasca incriminata era doar o vorba de duh de ce persistati in judecatile viciate? Cucoana, dumneata si cu acolita dumitale, madam cretu, nu faceti/aduceti decat rau 'cauzei' liberale, orice crez, nu numai feminismul si nicicand nu veti fi in stare de o solidaritate reala cu femeile atata timp cat nu reusiti sa le priviti in carne si oase din pricina balastului ideologic care va determina sa tratati un subiect in abstract, cu unica finalitate de a termina articolele cu o sentinta aruncata pe capul 'deviatiilor', 'ereticelor' samd. Mi'ati starnit compasiunea, altfel n'as fi intervenit. Cu bine.
"Cucoana" euNuke, dvs. imi cereti solidaritate feminina sau orbire in fata prostiei?
A spune ca femeile "vorbesc mult si inutil" nu e, din punctul meu de vedere, o autocritica ci o jignire, chiar daca vine de la o femeie. Cred ca aveti, la fel ca si jurnalista careia ii luati apararea, o parerea proasta despre femei si nu vad de ce as fi eu vreodata solidara in asta.
Multumesc oricum, inclusiv in numele doamnei Cretu, pentru apelativele "dulci" cu care va adresati. Acelea chiar au fost inutile.
Nu prea inteleg...dumneavoastra va asteptati ca femeile ce lucreaza in massmedia sa fie niste fiinte perfecte, sa judece intotdeauna 'corect', sa fie intotdeauna 'la inaltime', sa presteze verbal oriunde si in orice situatie in directia unui militantism medieval [cel putin contraproductiv in opinia mea]? iar daca nu reusesc toate acestea nu merita consideratia dumneavoastra si decad automat din statutul de femeie frecventabila, demna de un act de solidaritate feminina? de indulgenta, empatie si blandete ce ziceti...sunt trasaturi feminine pozitive sau negative? dar de introspectie? ca vad ca nu prididiti cu judecatile exterioare...nu va sfiiti deloc sa ma catalogati drept 'aparator' al jurnalistei chiar daca nici macar nu am adus vreun nume in discutie. Doamna, dumneavoastra acuzati in stanga si'n dreapta fara niciun fel de gratie sau cumpatare, fara sa acordati vreo circumstanta atenuanta si fara sa va treaca prin cap ca feminismul presupune si un dram de solidaritate cu tagma femeiasca. Io's barbat, da' tot m'am simtit stingherit, jenat in fata unei asemenea actiuni urate marcate de un misoginism programatic...ca cea lansata de dumneavoastra, si nici macar nu circumstantiati cand vorbiti de jurnaliste 'spalate pe creier', ati generalizat si aruncat anatema asupra unei bresle care s'asa schioapata la un nivel etic, cu alte cuvinte ati dat apa la moara unor 'vectori' de opinie falici, zic ca ar trebui sa va fie rusine. Mai zic si ca va dovediti neputinta de a recunoaste o greseala si da a va prezenta scuzele persoanelor pe care le'ati insultat [chiar daca fara voie, purtata fiind de elanul revolutionar]...in conditiile in care ati avut ocazia sa o faceti intr'un mod civilizat si discret, aici pe blogul dumneavoastra [oricum...acum mi se pare tardiv: jurnalistii pe care i'ati 'atins' cu cuvintele dumneavoastra sfichiuitoare nu cred sa se mai intoarca pe aceste meleaguri, asa cum nici eu, cititor ratacit din intamplare in paginile acestea nu o sa mai calc prea curand pe aici].
Inca ceva: eu nu va pot cere nimic, nu stiu de unde a rasarit impresia asta, nu trebuie sa va conformati judecatilor morale ale unui oarecare vizitator, nici nu am de gand sa pornesc vreo polemica cu dumneavoastra si nici apelative peiorative nu am folosit. Comentariul meu a fost doar o apostrofare intr'un registru oarecum colocvial menit sa imblanzeasca cumva tonul mustrarii. A fost o adresare foarte directa si personala,nicidecum necuvincioasa cum vreti sa insinuati, de altfel nici nu era nevoie sa o publicati ci doar sa o rumegati bine...in ideea ca va doriti ca ideile si principiile dumneavoastra redactate in aceste articolase [pline de indignare si bine aduse din condei] sa aiba un impact mai puternic asupra cititorilor ce impartasesc cauza feminismului. Ceea ce va doresc in continuare.
cred ca asta e adevarata problema,lupta impotriva femeilor e intretinuta de femei si fac asta fara sa isi dea seama....am intalnit si eu multe cazuri...am renuntat sa ma mai cert cu ele ca nu rezolv nimic,dimpotriva,fac mai rau
Trimiteți un comentariu