Institutul
Naţional de Statistică a publicat săptămâna trecută o serie de statistici
despre câştigurile salariale în octombrie 2011, luna de referință pentru
cercetarea statistică anuală asupra salariilor.
Printre altele,
din anchetă a reieşit că femeile din România câştigă în medie cu 12,1% mai
puţin decât bărbaţii. În Uniunea Europeană
diferenţa este mai mare, de 17% conform Eurostat. România are
însă o rată de ocupare a femeilor pe piaţa muncii considerabil mai redusă comparativ cu bărbaţii, de 52% faţă de 65% ( deci din populaţia activă feminină, doar puţin peste jumătate are un loc de muncă înregistrat oficial).
INS precizează în
comunicatul de presă de săptămâna trecută că bărbaţilor le revin câştiguri
salariale medii brute superioare femeilor în majoritatea activităţilor
economice, cele mai mari diferenţe regăsindu-se în:
- intermedieri financiare şi asigurări (39,2%),
- industria prelucrătoare (31,1%),
- alte activităţi de servicii (26,5%),
- comerţ (18,1%),
- învăţământ (16,6%),
- informaţii şi comunicaţii (16,5%)
- sănătate şi asistenţă socială (14,4%).
Partea interesantă
la aceste cifre este că domeniile de mai sus, exceptând poate cel al
informaţiilor şi comunicaţiilor, sunt domenii feminizate. În învăţământul
preuniversitar cei mai mulţi angajaţi sunt femei şi totuşi multe posturi de
conducere –în special în inspectoratele şcolare sau în sindicatele din
învăţământ – sunt ocupate de bărbaţi.
Nu în ultimul
rând, diferenţele de salarizare de aproape 40% din sistemul financiar şi al asigurărilor
este o enormitate şi totuşi de câte ori am avut ocazia să vorbesc cu angajate din sistemul bancar mi s-a
spus că nici vorbă de discriminare de gen în mediul lor. Există o slabă
conştientizare a inegalităţilor de gen, nu numai în sistemul financiar ci pe
toată piaţa muncii.
Ziarul Financiar scria de curând că România nu are în acest moment nicio femeie care să ocupe
funcţia de CEO în primele 10 bănci din sistem, deşi 70% din salariaţii din
sistemul serviciilor financiare sunt reprezentaţi de femei.
Cauzele acestor inegalităţi sunt complexe. Una ar fi legată de raportarea la maternitate/paternitate. Pentru o femeie, naşterea unui copil devine o frânare a ascensiunii şi a aspiraţiilor profesionale, în timp ce pentru partenerul ei de viaţă funcţionează ca o presiune pentru a câştiga mai mulţi bani cu care să-şi întreţină familia. Angajatorii menajează mamele cu copii mici, le alocă mai puţine responsabilităţi, în timp ce taţii devin mai responsabili şi mai implicaţi în plan profesional. La ocuparea posturilor de conducere, prejudecăţile funcţionează în detrimentul femeilor, mame sau nu, ele sunt investite în mentalul social cu mai puţină autoritate şi legitimitate pentru conducere, sunt "sexul slab" sau "frumos", nu "sexul tare" care să dea piept cu provocările unui post de lider. Acestea ar fi, în câteva cuvinte, o parte in motivele pentru care diferenţele salariale între sexe continuă să se menţină şi să se perpetueze.
2 comentarii:
Vorbim despre salarii,dar privind in jurul nostru,vedem cum emisiunile TV,transforma femeia in obiect. Posturi nationale TV(genAntena1)fac castinguri pentru ,,asistente"cu sani mari si musai proaste(sau macar sa se prefaca pentru a arata cat de inteligent este EL,masculul emisiunii).Mai nou,pe KanalD ,o emisiune invata femeile ca pentru a fi mirese trebuie sa fie perfecte 90-60-90,daca nu sunt perfecte..,,la taiere"(operatie).De ce ,,spalam sistematic creierul" telespectatorilor invatandu-i ca femeia trebuie sa fie perfecta,barbatul oricum.De ce CNA-ul nu se sesizeaza ?
La ocuparea posturilor de conducere e fix aia... Daca devine mama cand ii marea intalnire de afaceri.... Ti-am zis ca asta ii problema acu cateva luni.... Si nu vad nici o metoda de a trece peste asta( ma rog sterilizarea voluntara poate ar mrge)
Trimiteți un comentariu