Sistemul de vot uninominal majoritar şi reprezentarea politică a femeilor

Camera Deputaţilor a adoptat astăzi legea  votului uninominal majoritar într-un singur tur, aşa numitul „uninominal pur”. Efectele negative ale acestui sistem de vot s-au discutat îndelung în presă şi în mediul online în ultimele zile, printre acestea merită amintit faptul că opţiunile de vot ale alegătorilor vor fi distorsionate, că procente importante din voturi nu vor fi reflectate în Parlament şi că practic accesul de noi forţe politice în Parlament este anihilat.  Există chiar riscul ca partide medii, cu 15 – 20% din voturi la nivel naţional să nu fie deloc reprezentate în Parlament sau să fie reprezentate cu procente mici, de 2-3%, pentru că nu au câştigat colegiile uninominale. Nu degeaba acest sistem este numit „câştigătorul ia totul” (First Past the Post) . Efectul pe termen mediu şi lung este crearea unui sistem politic bipartid, adică o scenă politică dominată de două partide mari care guvernează prin rotaţie la intervale mai mari sau mai mici de timp. Cât de benefic va fi să avem două forţe politice dominante ale scenei politice într-o ţară cu democraţie fragilă ca România vom vedea.

Sistemul de vot uninominal majoritar este totodată cel mai nefavorabil sistem de vot pentru reprezentarea politică a femeilor, lucru unanim confirmat de cercetările întreprinse în ultimele decenii în această arie şi stipulat clar în diverse rapoarte ale unor instituţii internaţionale.

Comisia de la Veneţia a publicat un raport în 2008 referitor la impactul sistemelor de vot asupra prezentării femeilor în care arată, printre altele:

One of the most well-established findings is that countries applying proportional representation systems have a higher proportion of women in their parliaments than those with  majority or plurality systems. Research and statistics have shown that where proportional  representation systems are used, it has often been easier for women to get access to  parliament. During the last three decades, there has been a significant increase in women’s  parliamentary representation where proportional representation systems exist, whereas only modest advances have been made through plurality or majority systems.

In Europe, the vast majority of states apply a PR system for national elections to parliament, a fact which can be regarded as rather favourable for women’s representation. In contrast, plurality or majority systems, as they are used in many parts of the world, are quite rare in Europe, being applied only in the United Kingdom and France. 

Both the British First-Past-the-Post system and the French Two-Round system tend to work against women. Consequently, the electoral system has been considered to be partly responsible for low levels of women’s representation there. In both countries, the figures for national parliaments contrast with higher levels of female representatives for European Parliament elections which are held under a PR system.  (CDL-AD(2009)029REPORT ON THE IMPACT OF ELECTORAL SYSTEMS ON WOMEN’S REPRESENTATION INPOLITICS)

România a avut la ultimele alegeri un sistem uninominal mixt, parţial majoritar, parţial proporţional. O parte a mandatelor s-a obţinut direct de cei care au primit 50% din voturile în colegii, restul, cele mai multe, au fost obţinute la redistribuire. Sistemul a fost frustrant pentru electorat întrucât a adus în Parlament candidaţi care se clasaseră pe locurile 2 şi 3 în timp ce alţii care s-au situat pe primul loc nu au obţinut mandatul. Un sistem mai înţelept, discutat în ultimele luni de comisia specială creată în parlament pentru modificarea legii electorale, ar fi fost un sistem mixt inspirat din modelul german prin care o parte a mandatelor se obţine majoritar, cealaltă parte dintr-o listă naţională, în funcţie de voturile obţinute de fiecare partid sau alianţă politică la nivel naţional.

Reprezentarea politică a femeilor nu depinde însă numai de sistemul de vot. Există alţi factori şi circumstanţe care împreună cu un sistem de vot favorabil fac ca procentele femeilor în organele legislative să crească: indicele de dezvoltare umană, implicarea partidelor politice, existenţa cotelor de gen şi altele. Marea Britanie are sistem de vot majoritar însă reprezentarea politică a femeilor este superioară unor ţări cu sistem de vot proporţional care nu au acelaşi indice de dezvoltare a societăţii sau o viaţă politică la fel de democratică.

În tabelul de mai jos ţările sunt împărţite în trei grupuri, în funcţie de indicele de dezvoltare umană calculat de UNDP: post-industriale, industriale şi agrare. Vedem că în toate cele trei grupuri sistemul de vot majoritar conduce la o reprezentare politică a femeilor mai slabă faţă de sistemele proporţionale sau mixte.

Sursa: Electoral Engineering: Voting Rules and Political Behavior de Pippa Norris, pg. 192

Teoreticiana Pippa Norris sugerează trei motive strategice care explică această situaţie. Unul ar fi faptul că în sistemele de vot proporţionale partidele încearcă să includă pe listele electorale candidaţi din cât mai multe categorii sociale, muncitori şi intelectuali, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, religioşi şi nereligioşi, prin urmare fac eforturi să reprezinte electoratul în diversitatea lui. În schimb în sistemele majoritare de tipul „câştigătorul ia totul”, partidele nominalizează candidaţi care să le maximizeze şansele de câştig la nivel de colegiu, fără a mai căuta să reprezinte cetăţenii cât mai divers. Partidele caută un anumit prototip de candidat, cu caracteristici sau competenţe care s-au dovedit câştigătoare la anterioarele alegeri, încercând să minimizeze riscurile electorale. 

Acelaşi tip de sistem de vot este mai strâns legat de perpetuarea în funcţii. O barieră pentru candidaturile femeilor provine din lipsa de experienţă politică a acestora. Bărbaţii parlamentari cu ştate vechi în partide se reîntorc la succesivele alegeri, având avantajul notorietăţii şi al atenţiei mass media, precum şi resursele financiare şi organizaţionale necesare pentru câştigarea colegiului. Tendinţa există şi în sisteme de vot proporţionale şi mixte, dar într-o măsură mai mică.

Nu în ultimul rând, în sisteme proporţionale sunt mai uşor de implementat măsuri afirmative pentru a asigura reprezentarea femeilor. Măsurile afirmative de tipul cotelor există şi în sistemele majoritare de vot, cum se întâmplă în partidele britanice, dar sunt mai rar adoptate pentru că aparent sunt mai complexe. 


La votul de azi din Camera Deputaţilor USL s-a preocupat să asigure reprezentarea minorităţilor etnice în sistemul de vot majoritar (în judeţele în care o minoritate obţine peste 7% din voturi va primi un mandat în plus în Parlament). Pentru asigurarea reprezentării minimale a femeilor n-a asigurat nimic!