Institutul de Politici Publice (IPP) a publicat un raport de monitorizare a activităţii deputatelor şi senatoarelor din Parlamentul României, la doi ani de mandat.
Analiza dezvăluie, printre altele, că în cei 2 ani de activitate parlamentară nicio iniţiativă nu a fost semnată exclusiv de către femeile parlamentar, nici în Senat nici în Cameră, ceea ce indică că nicio temă majoră din societate nu a determinat o coalizare a intereselor femeilor din Parlament, indiferent de partidul din care fac parte. Susţinerea acordată de către deputate sau senatoare a fost mai degrabă pentru obiectivele generale ale partidului din care fac parte, cosemnând alături de colegi diferite proiecte de lege în această perioadă.
Un astfel de exemplu este lipsa de coalizare a femeilor din Parlament pentru adoptarea proiectului depus de Sulfina Barbu prin care se propune introducerea unei cote minimale de 40% pentru reprezentarea politică a femeilor. Prin această lege, partidele ar fi fost obligate să desemneze femei în proporţie de cel puţin 40% din candidaţii la viitoarele alegeri legislative uninominale. Ar fi forţat nucleele de putere masculină ale partidelor să facă o schimbare majoră pentru a permite femeilor din această ţară să fie prezente în mai mare măsură în forul legislativ. Anul trecut, prin septembrie, la o dezbatere pe tema cotelor de gen, doamne de la mai multe partide promiteau că-şi vor uni forţele pentru a-i convinge pe colegii de partid să voteze acest proiect. Cristina Pocora de la PNL şi Eugenia Barna de la UNPR îşi dădeau mâna cu Sulfina Barbu, Andreea Paul Vass şi Anca Boagiu pentru un pact transpartinic. Două luni mai târziu, în noiembrie, Sulfina Barbu a depus la Senat proiectul de lege, este drept de-o calitate care lasă de dorit, dar a rămas aproape singură în demersul său. Doar Andreea Paul Vass i-a fost alături. Acum proiectul legislativ se află la Camera Deputaţilor, unde a primit deja un aviz negativ de la Comisia pentru Drepturile Omului (drepturile omului oare nu includ şi drepturile femeilor, domnilor deputaţi?, femeile n-au dreptul să fie reprezentate în aceeaşi măsură în instituţia care dă legile ţării?).
Este probabilă respingerea lui în perioada imediat următoare, pentru că nici colegii doamnei Barbu de la PD-L nu vor (şi nu sunt suficient de presaţi) să-l voteze.
Va urma
Link: IPP - Sinteza activităţii femeilor din Parlamentul României după 2 ani din actualul mandat.
