O altă perspectivă asupra grupului Pussy Riot

Căutând detalii despre Pussy Riot am dat peste controverse legate de istoria acestui grup şi relaţia lui cu colectivul numit "Voina". Sunt mai multe semne de întrebare.  Sunt Pussy Riot un grup cu adevărat feminist sau doar anti-Putin? Ce a determinat mass media occidentală mainstream, de obicei reticentă la actele feministe artistice, sociale sau politice, să le acorde atenţie? Şi nu în ultimul rând, sunt acţiunile grupului Voina, grup artistic din care fac parte membrele Pussy Riot arestate, degradante pentru femei întrucât implică pornografie, subordonare, obiectificare?

Articol următor aduce o perspectivă nouă asupra Pussy Riot. Neapărat de citit: Pussy Riot: whose freedom, whose riot?

Pussy Riot, curajul de a înfrunta sistemul

Trei membre ale grupului punk feminist Pussy Riot, Nadejda Tolokonnikova (22 ani), Ekaterina Samuţevici (30 ani) şi Maria Alehina (24 ani), au fost condamnate la 2 ani de închisoare.

Pentru legalizarea avortului în Polonia

Semnează petiţia pentru legalizarea avortului la cerere în Polonia!

A fost lansată online o petiţie pentru a sprijini un proiect de lege de legalizare a avortului la cerere în Polonia şi de extindere a accesului la contracepţie şi la educaţie sexuală. Polonia şi Irlanda sunt singurele ţări membre UE în care, datorită influenţei bisericii, avortul la cerere nu este permis femeilor. Haideţi să facem un pas înainte pentru drepturile femeilor!

Safe & Legal Abortion in Poland Now!

Yes, he can!

Să creezi o realitate feministă nu se reduce la faptul că femeile au puterea „să le facă pe toate”, presupune şi ca bărbaţii să ia parte la „munca adevărată”.

*Sursa

Război cultural pe tema avortului

Autoare: CRISTINA F. PEREDA – El Pais, 10 aprilie 2012

• Dezbaterea despre întreruperile de sarcină şi anticoncepţionale se redeschide în Statele Unite
• O multitudine de legi încearcă limitarea drepturilor femeilor

Pilula contraceptivă a fost comercializată pentru prima dată în SUA în 1961. Nouă ani mai târziu, un congresman republican din Texas susţinea că guvernul federal ar trebui să subvenţioneze costurile acestora pentru femeile sărace. "Trebuie lăsat deoparte senzaţionalismul pe acest subiect, astfel încât să nu poată fi utilizat de către militanţii care nu deţin suficiente cunoştinţe despre natura acestui program şi care-l folosesc ca o platformă politică." Erau cuvintele lui George H. W. Bush. La scurt timp, preşedintele republican Richard Nixon semna legea.

După aproape 40 de ani de la acel moment, Statele Unite trăieşte un „război al culturilor”  între democraţi şi republicani, femei şi grupuri religioase, progresişti şi conservatori pe tema avortului şi a contracepţiei. Dezbaterea nu numai că n-a dispărut, ci a căpătat importanţă pe fondul unei avalanşe de legi care limitează accesul la întreruperea sarcinii. Adversarii acestor legi, din contră, cer extinderea asigurărilor medicale astfel încât mai multe femei să aibă acces la anticoncepţionale şi la probe medicale. La mijloc se află milioane de femei a căror sănătate sexuală şi reproductivă depinde de legi care le limitează drepturile câştigate în urmă cu mult timp.

Cazul Amina Filali. O paralelă cu România.

În Maroc este intens dezbătut de aproape o săptămână cazul unei adolescente de 16 ani care s-a sinucis după ce familia a forţat-o să se căsătorească cu violatorul său. Organizaţiile marocane pentru drepturile femeilor şi drepturile omului cer modificarea legii pentru ca un violator să nu mai poată scăpa de închisoare prin căsătoria cu victima. Deşi poate părea greu de crezut, o dispoziţie legală similară a existat şi în România până în anul 2000.

Când avea 15 ani, Amina Filali, din Larache, lângă Tanger, a fost răpită în plină stradă şi violată. Abia după două luni, adolescenta şi-a făcut curaj şi le-a povestit părinţilor ei ce i s-a întâmplat, conform Associated Press. Când a ajuns la judecată, tatăl victimei a fost sfătuit de autorităţi să încheie un târg cu violatorul: el să o ia de soţie pe fată şi să scape, astfel, de închisoare. Iniţial, agresorul nu a fost de acord, apoi, din cauza pedepsei mari (între cinci şi 10 ani de închisoare pentru viol şi între 10 şi 20, dacă e vorba de un viol în care este implicat un minor), a acceptat târgul.

În cele cinci luni de căsătorie, Amina s-a plâns în repetate rânduri mamei ei de bătăile pe care i le administrează soţul, cu zece ani mai în vârstă decât ea, însă mama ei a sfătuit-o să aibă răbdare, potrivit Al-Arabiya.net.

Totuşi, într-un final, fata a apelat la o metodă de sinucidere des întâlnită în Maroc: a înghiţit otravă pentru şobolani.

[…]

Articolul 475 din Codul Penal al Marocului îi permite agresorului să se căsătorească cu victima lui pentru a scăpa de detenţie. Până acum, metoda a fost practicată mult de famiile victimelor, care preferă să-şi căsătorească fiicele violate pentru a spăla onoarea familiei (în alte ţări musulmane, femeile fie se sinucid, fie sunt acuzate că sunt prostituate şi sfârşesc lapidate).

"Amina a fost violată de trei ori: de agresor, de tradiţie şi de articolul 475 al legii marocane", a scris pe Twitter activista Abadila Maaelaynine. (România Liberă)

Pe site-urile din România unde ştirea a fost publicată oamenii şi-au exprimat indignarea in termeni islamofobi: „numai in tarile musulmane poti sa vezi si sa auzi asa ceva...” (Danny), „nici nu vreti sa aflati parerea mea despre tarile mentionate in articol... comuna primitiva era mult prea civilizata” (Hua), „oameni inchisi la minte” (anonim) sunt fragmente din comentariile lăsate pe site-ul Pro TV.

Comentatorii nu par a şti că în materie de penalizare a violenţelor sexuale până de curând şi România a avut o lege similară Marocului.

Absolvirea de pedeapsă penală a violatorului prin căsătoria lui cu victima a dispărut din Codul Penal Român abia prin modificările aduse de Legea 197/2000. Anterior, Codul Penal specifica că faptele de natura violului „nu se pedepsesc dacă înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă a intervenit căsătoria dintre autor şi victimă”. Codul Penal din 1996 prevedea şi faptul că în situaţia în care violul era săvârşit de doi sau mai mulţi inşi împreună, prin căsătoria unuia dintre ei cu victima se producea acelaşi efect şi asupra celorlalţi participanţi (erau toţi absolviţi de pedeapsă).

Nici violul conjugal nu a fost pedepsit de lege în România până în anul 2000. Se considera că prin actul căsătoriei automat se dădea consimţământul pentru raportul sexual şi că raportul sexual era o îndatorire conjugală.

Mai multe despre istoria incriminării violului în România:

• Judecător Cristi Danileţ: Evoluţia incriminării violului în dreptul românesc

• Judecătoare Lupe Carmen: Evoluţia istorică a reglementării răspunderii penale pentru infracţiunile privitoare la viaţa sexuală pe teritoriul românesc

Deputaţii francezi cer abolirea prostituţiei

Deputaţii francezi relansează astăzi dezbaterea privind prostituţia. Doi aleşi din parlamentul de la Paris - o femeie şi un bărbat, unul de stânga şi altul de dreapta - prezintă o rezoluţie şi un proiect de lege care prevăd schimbarea legislaţiei actuale.

Rezoluţia prezentată parlamentarilor urmăreşte reafirmarea poziţiei aboliţioniste a Franţei. "Într-o epocă în care prostituţia pare că se banalizează în Europa, principiile din 1960 care au abolit prostituţia trebuie proclamate cu voce tare", afirmă cei doi autori ai textului. În paralel cu această rezoluţie, deputaţii depun şi un proiect de lege care prevede penalizarea clienţilor, după modelul celui instaurat deja de mai bine de un deceniu în Suedia.

Institutul Cervantes a publicat un „ghid al comunicării non-sexiste”

Ghidul conţine o serie de reguli şi sugestii pentru a oferi un tratament lingvistic mai egalitar femeilor şi bărbaţilor şi a evita şi elimina sexismul din limbaj.

„Institutul Cervantes, instituţia publică spaniolă care se ocupă de promovarea limbii şi culturii spaniole în lume, nu poate trata cu indiferenţă folosirea limbii spaniole într-un mod care reflectă şi transmite idei şi atitudini discriminatorii faţă de femei” , consideră directoarea Institutului Cervantes, Carmen Caffarel.

Una din recomandările ghidului se referă la folosirea formelor la feminin în cazul profesiilor, ocupaţiilor şi funcţiilor ocupate de femei, atunci când aceste forme gramaticale există. Prin urmare, este de preferat să se spună „avocată”, „judecătoare”, „expertă”, „consilieră”, etc. Deşi mai rar decât în România, şi în Spania se spune despre femei că sunt „avocat” , „judecător” sau „expert”, ş.a., evitându-se în mod discriminatoriu forma feminină a substantivului.

La nivel comunitar, Parlamentul European a transmis în anul 2008 o serie de recomandări pentru folosirea limbajului neutru (nonsexist) în instituţiile Uniunii Europene, care cuprinde şi câteva reguli pentru limba română. Ele sunt disponibile pe pagina web: http://www.europarl.europa.eu/transl_es/RO/terminologie/buletin011.htm

________

Later edit

Cuprinsul şi primele pagini ale Ghidului comunicării non-sexiste, în original, pot fi vizualizate aici.

Întrebare retorică: peste câţi ani, decenii sau secole o să publice şi Academia Română aşa un ghid? Observaţi optimismul, n-am întrebat "peste câte milenii".:D

În 2010, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (desfiinţată de guvernul Boc între timp) a propus Institutului "Iorgu Iordan" din cadrul Academiei Române introducerea variantelor feminine ale numelor de profesii în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). Iniţiativa a rămas fără finalitate până acum.

Mai multe: Doctor, doctoră sau doctoriţă? Limba română le-ar putea face dreptate femeilor. Numele de profesii, trecute şi la feminin - ziarul Gândul, 5 mai 2010.

Despre noua constituţie ultraconservatoare a Ungariei

În Europa lovită de criza economică, la nivel politic naţional se înregistrează victorii, mai mici sau mai mari, ale extremiştilor şi ultraconservatorilor. În Franţa, doamna Le Pen creşte ameninţător în sondaje. În Finlanda, la alegerile parlamentare de ieri, partidul de extremă dreapta "Adevăraţii Finlandezi" (Perussuomalaiset), a depăşit toate pronosticurile şi a devenit a treia forţă politică a ţării.

Azi, Parlamentul Ungar a votat o constituţie ultraconservatoare care poate însemna un regres important în dezvoltarea sistemului democratic.

Textul noii Constituţii ungare lasă cale liberă discriminărilor de toate tipurile, de la cele religioase, la cele legate de orientarea sexuală.

Femeilor ungare li se pregăteşte restrângerea dreptului de a decide pentru efectuarea avortului în primul trimestru de sarcină. Un articol din noua constituţie prevede că „viaţa fătului trebuie să fie protejată începând din momentul concepţiei sale”. Această prevedere poate însemna nu numai interzicerea avorturilor în Ungaria, ci şi blocarea accesului la metodele de contracepţie post-coitală. Ambele reprezintă restrângeri ale drepturilor reproductive ale femeilor.

Referirile la Dumnezeu, creştinism şi familia tradiţională abundă în textul constituţiei. Singura formă de căsătorie recunoscută este cea dintre o femeie şi un bărbat, instituţionalizându-se homofobia şi tratarea homosexualilor ca cetăţeni de categoria a doua. Ateii şi necreştinii sunt la rândul lor excluşi prin prevederile constituţionale.

Constituţia ungară a provocat, încă din faza de proiect, critici din partea mai multor organisme internaţionale, grupuri şi ONG-uri, printre ele numărându-se Human Rights Watch, Grupul Liberalilor şi Democraţilor din PE (ALDE), Amnesty International, Civil Liberties Union, Comitetul Helsinki, European Women's Lobby (EWL), ILGA-Europe.

______________

Care sunt punctele din Constitutia maghiara care dau nastere la ingrijorari in viziunea grupului ALDE:

• discriminarea pe motive de orientare sexuala care nu ar fi interzisa in mod expres
• discriminarea pe motiv de etnie, varsta si caracteristici genetice
• notiunile de casatorie si de familie, care sunt definite pentru a exclude cuplurile de acelasi sex
• ca ar interzice avortul sau merge in aceasta directie
• ingrijorarea fata de importanta pe care Constitutia o da unor valori, cum ar fi credinta, comunitatea si natiunea, inainte de individ
• rolul principal al familiilor traditionale in societate si importanta crestinismului in pastrarea natiunii maghiare.
• noua constitutie limiteaza grav competentele Curtii Constitutionale
• autonomia administrativa a sistemului judiciar este incalcata

(Sursa: Euractiv)

Linkuri:

• Scrisoarea European Women's Lobby (EWL)

• Human Rights Watch: Letter to Prime Minister Orbán Regarding Aspects of the Hungarian Constitution

• Comunicat de presă ALDE: New Hungarian constitution threatens European values

Forumul economic de la Davos impune o cotă minimă de femei

In fiecare an, premierii, bancherii, magnatii de afaceri si alti detinatori ai puterii si influentei din elita globala se reunesc in cadrul Forumului Economic Mondial (WEF) in orasul elvetian alpin Davos. Si in fiecare an un factor-cheie a lipsit: femeile. In incercarea de a ameliora echilibrul de gen traditional deprimant la evenimentul de luna aceasta, care incepe peste zece zile, WEF a impus pentru prima data o cota minima de femei.

'Partenerilor strategici' ai forumului - un grup de aproximativ 100 de companii, printre care Barclays, Goldman Sachs si Deutsche Bank - li s-a spus ca trebuie sa aduca cel putin o femeie la fiecare grup de cinci CEO trimisi la evenimentul de profil inalt. Partenerii strategici reprezinta 500 din cei 2.500 de participanti asteptati anul acesta la o reuniune unde David Cameron se va afla in anturajul presedintelui rus Dmitri Medvedev, istoricului Niall Ferguson, secretarului general al ONU Ban Ki-moon, cel putin al unui membru al familiei regale saudite si al nenumarator lideri de afaceri si membri ai elitei academice.

Mai multe detalii aici.

Mai jos o imagine ilustrativa de la discutiile Forumului Economic Mondial de la Davos de anul trecut.

Prima preşedintă din istoria Braziliei

Economista Dilma Rousseff, în vârstă de 62 de ani, a fost aleasă duminică preşedinta Braziliei, cu 56 la sută din voturi, faţă de 44 la sută obţinute de rivalul său democrat, Jose Serra, în vârstă de 68 de ani.

Dilma Rousseff a devenit prima femeie preşedinte din acestă a opta economie a lumii.

Detalii aici.

.

Viva o povo brasileiro!

Naşterea acasă e sancţionată cu închisoare în Ungaria

În Ungaria, la fel ca în alte ţări est-europene printre care şi România, a naşte acasă nu e o opţiune.

Eşti o gravidă 100% sănătoasă, cu analize medicale favorabile pentru a aduce copilul pe lume fără riscuri sau cu riscuri minore, şi vrei să ai parte de o naştere într-un mediu prietenos şi cald, să faci ce vrei, în ce poziţie vrei, nu să fii imobilizată ore întregi pe un pat de spital, înconjurată de străini şi primind medicaţii ne-necesare, acest lucru nu e facilitat de Stat. Nicio moaşă sau alt personal medical nu îţi poate fi alături. Un asemenea lucru ar părea de neconceput în acele ţări cu tradiţie în homebirth, cum e Olanda de exemplu unde peste 30% din femei aleg să nască acasă asistate de moaşe.

În Ungaria zilele trecute s-a trecut la represiuni împotriva celor care asistau femeile pentru a naşte acasă. Moaşa Agnes Gereb (foto) a fost arestată şi aruncată la închisoare pentru asistarea unei naşteri la domiciliu. Pentru autorităţile ungare n-a contat experienţa moaşei, cu peste 3.500 de naşteri asistate la activ, nici recunoaşterea ei internaţională. Moaşa riscă … 5 ani de închisoare!

Puteţi citi despre acest act incredibil al autorităţilor ungare pe site-ul asociaţiei Mame pentru Mame. În plus puteţi semna şi o petiţie care va fi adusă la cunoştinţa ambasadei Ungariei la Bucureşti.

În România a fost făcut public în urmă cu câteva luni cazul unei femei din Bucureşti care a ales să născă doi copii acasă neasistată de personal medical. Femeia pe nume Ana Măiţă a trebuit să înveţe împreună cu soţul ei cât mai multe lucruri despre naşteri pentru a se asigura că totul va decurge bine. A trebuit să înveţe să fie propria-i moaşă, neavând dreptul, conform legii actuale, de a avea beneficia de asistenţă medicală decât la spital.

De ce şi-ar dori cineva să nască acasă? Ideea nu pare foarte populară în România şi ar putea fi îmbrăţişată cel mult ţinând cont de condiţiile mizere din spitale. Ar trebui să vedem însă că naşterea a fost tratată în ultimele decenii ca o boală, nu ca un act firesc care ar trebui lăsat să se desfăşoare natural, cu intervenţii doar în cazurile speciale. În spital femeile pierd complet controlul asupra ceea ce se petrece cu corpul lor. Poziţia orizontală cu picioarele în sus a fost adoptată în interesul medicilor, nu al femeilor, pentru ca medicii să poată lucra mai uşor. Mai natural e în poziţie verticală pentru că gravitaţia acţionează în favoarea expulzării fătului. Şi mai preocupant e că, fiind tratată ca o boală, nu ca un proces natural, naşterea a devenit excesiv de medicalizată. Femeilor li se administrează substanţe pentru accelerarea travaliului, cu efecte negative asupra cursului normal al acestuia. O altă intervenţie abuzivă este tăierea perineului (epiziotomia), o practică larg răspândită în România, cu toate că OMS n-o mai recomandă de ani buni decât în situaţiile cu adevărat speciale. Alte femei ajung direct pe masa de operaţie pentru cezariană, calea naturală nefiind încurajată.

Mai multe detalii despre ultra-medicalizarea naşterilor în filmuleţul de mai jos ce cuprinde fragmente dintr-un documentar intitulat „The business of being born” :

Filmul complet poate fi văzut aici.

Moment istoric în Australia: prima femeie în funcţia de prim ministru

Julia Gillard a devenit prima femeie prim ministru din istoria Australiei, câştigând cursa pentru conducerea Partidului Laburist după ce contracandidatul său, Kevin Rudd, s-a retras din competiţie.

Următorul premier, prima femeie prim-ministru din această ţară, va fi Julia Gillard", a anunţat purtătorul de cuvânt al Partidului Laburist.

De profesie avocat, Gillard, în vârstă de 48 de ani, născută în Ţara Galilor, a obţinut voturile parlamentarilor laburişti, care s-au adunat pentru a desemna un succesor al lui Kevin Rudd, a cărui popularitate s-a diminuat considerabil după o serie de schimbări la nivel politic. (Gândul)

Ascensiunea Juliei Gillard în fruntea Executivului australian este văzută de analişti ca o spargere a „plafonului de sticlă” şi un moment istoric pentru femeile australiene.

„Cred că în multe moduri avem de-a face cu unul din acele momente simbolice când oamenii se vor uita înapoi şi vor spune că a avut loc un eveniment istoric” - a declarat senatoarea Claire Moore, coordonatoarea grupului „Emily's List” ce militează pentru o mai bună reprezentare a femeilor în politică.

________________________________________________

Articole interesante pe acest subiect:

Herald Sun - Julia Gillard's rise to become Prime Minister 'historic' for women say Joan Kirner, Raelene Boyle and Emily's List

Shakira Hussein - Gillard shatters the glass ceiling. So what now?

Catriona Menzies-Pike - Is This How You Smash A Glass Ceiling?

_______________

Update

Alte femei au fost numite în funcţia de PM săptămâna aceasta: Iveta Radicova în Slovacia şi Mari Kiviniemi în Finlanda.

Ziua Internaţională împotriva Mutilării Genitale Feminine (FGM)

6 februarie este ziua internaţională împotriva unei tradiţii care afectează milioane de fetiţe şi femei din Africa, Orientul Mijlociu şi alte zone de pe glob. Amnesty International estimează că peste 130 de milioane de femei au fost afectate de o formă a mutilare genitală (denumită şi circumcizie feminină). Practica este foarte răspândită în Senegal, Etiopia, Sudan, Egipt, Djibuti, unde întreaga populaţie de sex femeiesc trece prin această mutilare la vârste fragede (în general 4-8 ani).

.

Există diferite tipuri de FGM (Female Genital Mutilation), conform unei clasificări a OMS:

Tipul I: tăierea şi îndepărtarea totală sau parţială a clitorisului şi a pielii care îl acoperă.

Tipul II: tăierea şi îndepărtarea totală sau parţială a clitorisului şi a labiilor interne.

Tipul III: infibularea/circumcizia faraonică: îndepărtarea completă a clitorisului şi a labiilor interne, precum şi a straturilor interne ale labiilor din exterior. Acestea din urmă sunt apoi cusute, lăsând un mic orificiu pentru scurgerea urinei şi a menstruaţiei.

(Sursă foto aici.)

Tăierea se face de multe ori fără nici un fel de anestezie, sterilizare, folosind lame de ras, cuţite, chiar şi cioburi de sticlă.

"FGM este o tradiţie veche, păstrată încă din timpurile dinaintea apariţiei religiilor monoteiste. Ea este răspândită atât printre musulmani, cât şi printre creştini sau adepţi ai animismului. Motivele care stau la baza acestei practici de mutilare a organelor genitale sunt multiple:

• se spune că FGM ar fi o poruncă lăsată de la Dumnezeu (ea nu apare însă nici în Coran şi nici în Biblie).
• se spune că sexul femeii ar fi urât şi murdar şi că circumcizia şi infibularea ar proteja femeia de boli, de scurgeri, de viermi etc.
• se spune că această mutilare ar transforma fetele în femei adevărate, prin această intervenţie fiind îndepărtate "părţile masculine" ale femeii.
• se spune că mutilarea ar diminua poftele sexuale ale femeii, apărându-le astfel de propria sexualitate fără limite.
• se spune că mutilarea ar creşte fertilitatea şi, implicit, şansele femeii de a se mărita.
• se spune că bărbaţii resimt o plăcere mai mare atunci când întreţin raporturi sexuale cu o femei infibulată.
• se insistă asupra faptului că tradiţiile trebuie păstrate. Orice acuză adusă acestei tradiţii are ca motiv "occidentalizarea" populaţiei.

Adevăratele motive pentru mutilarea organelor sexuale sunt de cele mai multe ori date de însăşi structura patriarhală a societăţilor care practică acest obicei. Mutilarea serveşte ţinerii sub control a sexualităţii femeii şi are rolul de a funcţiona ca o pavăză împotriva pierderii virginităţii, prevenind astfel promiscuitatea.

Consecinţele pe care această practică o au asupra sănătăţii sunt însă extrem de grave:

• şoc traumatic din pricina pierderii unei mari cantităţi de sânge;
• septicemie, tetanos;
• infectare cu hepatită şi HIV, paralizie infantilă;
• probleme cu urinarea, lezare şi infecţii ale căilor urinare şi ale rinichilor;
• infecţii ale trompelor uterine şi ale uterului, sterilitate;
• dureri puternice la menstruaţie;
• dureri la întreţinerea de raporturi sexuale în cazul femeilor infibulate, mai ales după căsătorie sau după naşteri, atunci când bărbatul penetrează orificiul minuscul;
• naşteri problematice, care pun în pericol atât viaţa mamei cât şi a copilului, în cazul femeilor infibulate (orificiul vaginal este mult prea mic şi trebuie tăiat înainte de naştere. Cicatricile nu sunt elastice şi provoacă dureri îngrozitoare la naştere. De aceea, de cele mai multe ori se apelează la cezariană sau la forceps. După naştere, orificiul este din nou redus la dimensiunile gămăliei unui ac);
• desele îmbolnăviri obligă femeia să rămână mai mult pe lângă casă, ea nu poate să desfăşoare activităţi lucrative regulate, nici să meargă la şcoală;
• reacţiile psihologice se asemănă cu şocurile post-traumatice: negare şi dedublare, anxietate, depresii şi dereglări comportamentale. De cele mai multe ori femeile nu vorbesc despre durerile pe care le îndură." (Sursa: Dadalos. International UNESCO Education Server for Civic, Peace and Human Rights Education).

Un scurt reportaj despre FGM în Etiopia:

Alte linkuri:

Wikipedia - Female genital cutting

Youtube - Female Genital Mutilation Still Common in Somaliland

Zimbabwe: violul ca armă politică în timpul alegerilor prezidenţiale din 2008

Cât de civilizată este o ţară şi cât de solide şi independente politic sunt instituţiile sale reiese cu claritate din felul cum sunt organizate alegerile reprezentanţilor săi politici.

Am citit azi o ştire şocantă despre violurile în masă folosite ca armă politică în alegerile prezidenţiale dintr-o ţară africană, Zimbabwe, în primăvara anului trecut.

Un ONG care luptă pentru combaterea HIV/SIDA a dat publicităţii în urmă cu câteva zile un raport despre agresiunile sexuale asupra femeilor din Zimbabwe săvârşite în preajma alegerilor de membrii ai miliţiilor partidului ZANU-PF, condus de Robert Mugabe, preşedintele în exerciţiu. Victimele au fost femei care îşi exprimaseră suportul pentru partidul de opoziţie de la acea dată, MDC, Mişcarea pentru Schimbarea Democratică. Susţinătorii lui Mugabe, membri de partid sau membri ai forţelor de ordine, au violat în mod sistematic femeile care îi sprijineau pe oponenţii lor sau erau rude cu membri ai partidului de opoziţie.

Potrivit raportului Aids Free violurile au început în 2007 şi s-au intensificat în 2008, în special între primul şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi au urmat următorul scenariu: grupuri de bărbaţi strigând sloganuri ale ZANU-PF înconjoară în miez de noapte o casă în care locuiesc membri sau lideri politici ai MDC şi îi scot afară. Îi bat cu bâte de fier sau frânghii peste picioare şi fese până le provoacă răni adânci. Violează femeile în grup acolo pe loc sau le duc în tabere de tortură ale ZANU-PF aflate pe întreg teritoriul ţării.

Cele mai multe mărturii adunate de Aids Free sunt de la femei violate în mod repetat de către grupuri de bărbaţi, uneori brutalizate sub ochii soţilor lor şi ai altor martori. În timpul violurilor, femeilor li se adresau insulte: „trădătoarelor, curve ale MDC, târfe ale lui Tsvangirai (liderul partidului MDC)” sau erau obligate să asiste la violarea fiicelor lor sau la torturarea şi asasinarea membrilor familiei.

„După ce m-a violat al zecelea bărbat nu mai puteam nici să mă ridic. Mi-au violat fiica de cinci ani, fără să pot să mă împotrivesc” – este una din mărturiile din raportul „Electing to Rape: Sexual Terror in Mugabe's Regime”.

Raportul cuprinde interviuri cu 72 de victime şi martori şi face referire la cel puţin 380 de violuri comise în toate regiunile ţării în perioada alegerilor prezidenţiale din 2008.

Niciunul din cazurile denunţate la poliţie nu a fost investigat. Jumătate din femei nu au depus plângeri „pentru că poliţiştii fie sunt membri ai ZANU – PF, fie nu ar fi făcut nimic pentru pedepsirea făptaşilor” – spune unul din martorii din raport. Mai multe femei au declarat că au contractat virusul HIV în timpul violului.

Link:

Telegraph Online: Robert Mugabe's supporters 'used rape as a weapon' in election

Femeile din Parlamentul European ameninţă că nu vor vota noua Comisie

20 de eurodeputate s-au manifestat împotriva "Europei costumelor cu cravată" şi au ameninţat că nu vor participa la vot sau vor vota împotriva noii Comisii Europene dacă aceasta nu va avea în componenţă "cel puţin opt femei".

Potrivit eurodeputatelor, numai trei femei au fost propuse în noua Comisie, în timp ce în mandatul anterior au fost opt.
"Trei candidaturi feminine pentru 27 de posturi: este o problemă enormă. Femeile nu pot asimila această Europă, întrucât aceasta poartă încă un ansamblu costum-cravată"- a declarat socialista Britta Thomsen.


Detalii:
- Jurnalul Naţional: Revolta eurodeputatelor împotriva "Europei costumelor cu cravată"
- Euronews.net: EU urged to offer top posts to women

Foto: El Pais.

FEMEN - activismul sexy din Ucraina

FEMEN este o organizaţie formată din tinere studente care militează pe străzile Kievului pentru stoparea abuzurilor asupra femeilor. Militantele se îmbracă provocator, uneori sunt aproape dezbrăcate, captând astfel atenţia presei şi a publicului şi asigurându-şi o publicitate de invidiat.

Într-un interviu, Anna Gutso, lidera fondatoare a acestei mişcări, a explicat că spectacolele stradale sunt făcute pentru a scandaliza şi a provoca dezbatere, însă ideea de bază a organizaţiei este de a transforma tinerele fete în participanţi activi în societate şi de crea o conştiinţă socială asupra unor probleme considerate subiecte tabu în Ucraina.

Principalele acţiuni s-au îndreptat împotriva turismului sexual şi a prostituţiei din Ucraina. Aceste două probleme s-au amplificat pe fondul crizei financiare de anul trecut care a dus la scăderea veniturilor cetăţenilor şi le-a împins pe multe femei să-şi vândă trupurile pentru a se întreţine. Totodată, din momentul în care a fost eliminat regimul vizelor către Europa, tot mai multe ucrainence au fost sechestrate şi traficate. Şi dacă asta nu era îndeajuns, după ce marile companii aeriene de low-cost au lansat zboruri spre Kiev, capitala Ucrainei s-a transformat ea însăşi într-o destinaţie a turismului sexual.

„Anna Gutso (fondatoarea FEMEN): Unii oameni ne spun: "Sunteţi împotriva industriei sexului, dar sunteţi îmbrăcate ca nişte prostituate." Numai că, spre deosebire de noi, prostituatele ucrainence nu sunt stăpâne pe propriile trupuri. Atunci când fetele noastre defilează topless în Piaţa Independenţei, o fac în semn de protest. Îi provoacă pe oameni să vorbească. Imaginea noastră sexy cauzează dezbatere.” (Sursa)

În 2012, Ucraina va fi gazda Campionatului European de Fotbal iar activistele Femen spun că ţara lor va cunoaşte cu acea ocazie un boom al turismului sexual. Sunt convinse că suporterii nu vor fi atraşi numai de sport.

Alte imagini. (Sursa aici)

l

FEMEN este o organizaţie controversată. Pe de o parte mesajele şi campaniile sale sunt binevenite, pe de altă parte formele de protest, nuditatea, accentuarea clişeelor, stereotipurile sexiste, pot avea efectul contrar intenţiei organizatoarelor.

Nişte tinere fete frumoase foc, îmbrăcate provocator, pot milita sincer împotriva turismului sexual, dar în momentul în care pozele manifestaţiei lor sunt publicate în gazetele străine e posibil ca, din contră, să facă promovare turismului sexual spre Kiev, în loc să-l combată. Să ne imaginăm un străin cu bani, dornic de astfel de servicii, căruia îi cad ochii într-o zi pe un articol despre fetele de la FEMEN. O imagine face cât o mie de cuvinte, se spune, iar străinul nici nu va mai apuca să citească articolul că de la prima imagine cu fetele apetisante de la FEMEN o să se gândească să-şi cumpere un bilet de avion spre Ucraina ca să-şi satisfacă poftele sexuale. Unde mai pui că Ucraina e mai aproape decât Thailanda pentru vest-europeni.

În cazul fetelor e posibil să crească sensibilitatea la astfel de probleme, pentru societate în general, subiectul să fie abordat mai cu uşurinţă, dar celor care scot din buzunare bani ca să cumpere sex, astfel de campanii şi imagini s-ar putea să le cimenteze prejudecăţile la adresa Ucrainei în general, şi a femeilor ucrainence în particular.

Mai multe:

- Pagina FEMEN
- Interviu cu Ana Gutso AICI.

Burqa – închisoarea ambulantă – pe punctul de a fi interzisă în Franţa

Dezbaterea despre burqa a început în urmă cu o lună în Adunarea Naţională când deputatul André Guérin a iniţiat un proiect de interzicere prin lege a apariţiei în spaţiul public cu acest tip de vestimentaţie. André Guérin spune că interzicerea nu reprezintă o măsură împotriva femeilor şi nici împotriva islamului. Din contră, este o mână întinsă acestora. Aceaste forme de vestimentaţie închid pur şi simplu corpul şi mintea femeilor, devenind nişte „închisori ambulante”.

Împreună cu Guerin, alţi 57 de parlamentari francezi reprezentând diferite partide, de stânga, centru şi de dreapta, au căzut de acord că burqa este un afront la adresa libertăţii femeii şi afirmării feminităţii. Femeia acopertă cu burqa se află într-o situaţie de recluziune, excludere şi de umilinţă.

Acestui demers i s-a alăturat în urmă cu o săptămână şi preşedintele Nicolas Sarkozy: „nu putem accepta femei prizoniere în spatele unor gratii, separate de viaţa socială, fără identitate. Nu aceasta este ideea pe care Republica Franceză o are despre demnitatea femeii. Burka nu este binevenită în Franţa”, a spus Sarkozy.

Pentru a nu exista confuzii, trebuie amintit că vălul islamic este de mai multe feluri. Dintre toate, burqa (uneori scris "burka") este cel mai opresiv pentru femei pentru că le obligă să se acopere complet, inclusiv să-şi ascundă ochii.

Ilustrativ, acestea sunt câteva din formele sub care se întâlneşte pe glob vălul islamic:

Fotografii cu femei purtând burqa :

Burqa este interzisă deja în Suedia, Italia şi Olanda.

Lituania va avea o femeie în fruntea Statului

În urma scrutinului de ieri din Lituania, Dalia Grybauskaite, actualmente comisar european pentru programare şi buget, a obţinut 69,04% din voturi, câştigând astfel din primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Pentru prima oară în istorie Lituania va a avea o femeie în funcţia de preşedinte al ţării.

De asemeni s-a scris istorie şi în Kuweit unde, în urma alegerilor generale, patru femei au reuşit să obţină un loc în Parlament. Dreptul de vot le-a fost acordat femeilor kuweitiene de abia în 2005, la fel şi dreptul de a candida, însă până acum nici o femeie nu reuşise să ajungă în Parlament. În alte ţări, Arabia Saudită de exemplu, femeile nu au nici până azi dreptul de a vota sau de a fi votate.

Iată că femeile câştigă teren în politică, semn că încep să fie depăşite prejudecăţile la adresa capacităţilor lor de leadership. Cu toate astea mai e mult până la atingerea parităţii cu bărbaţii. Din 195 de ţări de pe tot globul, exceptând monarhiile, doar 16 ţări sunt conduse de femei (preşedinte sau premier). Cele mai cunoscute dintre ele sunt Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Cristina Fernandez de Kirchner, preşedinta Argentinei, Michelle Bachelet, preşedinta Chile, Iulia Tymoshenko, prim-ministrul Ucrainei. Recent în Islanda si Bangladesh au fost alese femei în funcţia de preşedinte.

În România, principalele partide încă nu şi-au pus serios problema susţinerii unei femei în funcţia de preşedinte sau prim-ministru, asta şi datorită faptului că numărul femeilor în politica românească este foarte redus comparativ cu cel al bărbaţilor. Ca să putem ajunge la performanţele din alte ţări, mai întâi partidele însele trebuie să-şi proiecteze politici de atragere şi susţinere a femeilor în posturi de decizie. În vreme ce partidele de la noi au consimţit ca femeile să fie doar 10% din totalul candidaţilor la alegerile uninominale de anul trecut astfel că în rândul parlamentarilor din prezent doar 9,7% sunt femei, în alte ţări procentul femeilor la nivel legislativ depăşeşte 20-30%, ba chiar 40%. În Argentina de exemplu, unde postul de preşedinte este ocupat de o femeie, încă din anii '90 partidele şi-au impus cote pentru femei in alegeri astfel că numărul lor a crescut de la o legislatură la alta ajungând în prezent să reprezinte aprox. 40% din parlamentari. Adică, mai pe scurt, în unele cazuri, nu e o concidenţă faptul că o ţară sau alta are în fruntea ei o femeie.

În cazul României trebuie consemnată prezenţa foarte bună a femeilor pe locuri eligibile la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, în special pe listele PNL şi PSD.

.

Mai multe detalii:

BBC - "Lithuania gets first woman leader"

"Kuwait votes for first female MPs "

Pink Magazine "Women World Leaders"

Despre viaţa femeilor militari în trupele americane din Irak

SUA / Femeia soldat, între viol şi hărţuire sexuală

.

Recent a apărut o carte intitulată: "Soldatul singuratic: războiul privat al femeilor care servesc în Irak" şi care analizează insuportabila situaţie a femeilor soldat care desfăşoară misiuni în această ţară arabă. Autoarea, Helen Benedict, le-a cerut acestor femei să povestească cele mai intime detalii, precum groaza a de a fi violate de proprii camarazi de arme, notează ziarul ABC.

/.../

"Între 2006 şi 2008 am vorbit cu 40 de femei care au servit în Irak despre experienţele lor de război. Dintre acestea, 28 au fost violate sau au suferit vreun tip de hărţuire", spune autoarea, invocând cifrele Departamentului pentru problemele veteranilor care arată că 30% dintre ele au fost violate şi 90%, hărţuite sexual. Ministerul Apărării american cunoaşte perfect problema şi este de părere că 90% din atacurile sexuale nici măcar nu se raportează.

Chantelle Henneberry a servit în Irak între 2005 şi 2006. "Eram singura femeie dintr-un pluton de 60 de bărbaţi. Şi cea mai tânăra, aveam doar 17 ani", spune ea în carte. "Soldaţii uitau de multe ori că sunt de faţă şi spuneau lucruri cumplite", îşi aminteşte ea. "Unul din colegii mei, pe care îl consideram prieten a încercat să mă violeze. Iar doi din sergenţii mei încercau să se culce cu mine tot timpul".

Restul articolului:
http://www.jurnalul.ro/stire-externe/sua-femeia-soldat-intre-viol-si-hartuire-sexuala-505020.html