joi, 10 septembrie 2009

Discriminare indirectă a femeilor prin legea salarizării unitare

Astăzi, la Parlament, a avut loc o dezbatere iniţiată de Cristina Pocora, preşedinta Comisiei pentru Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi din cadrul Camerei Deputaţilor, referitoare la cum viitoarea lege a salarizării bugetarilor produce o discriminare a femeilor angajate în sectorul public.

S-a discutat pe acest subiect împreună cu reprezentanţi ai ANES (Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi), CNCD (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării), Avocatului Poporului, Direcţiilor de asistenţă socială, sindicatelor şi ai societăţii civile.

Câteva idei abordate sau care au rezultat în urma discuţiilor:

- Cele mai nedreptăţite domenii prin legea salarizării unitare sunt educaţia şi sănătatea şi, în mod nu întâmplător, ele sunt şi domeniile unde lucrează majoritar femei.

- Are loc o discriminare indirectă a femeilor prin faptul că importanţa socială a muncii este mai mică în multe posturi feminizate (importanţa socială fiind dată în acest caz de remuneraţia primită). Această lege nu defineşte criteriile care au stat la baza evaluării importanţei sociale a unei profesii (ce face ca munca unui timonier să fie mai importantă decât cea a unei infirmiere, de exemplu).

- La elaborarea legii nu s-a luat în considerare principiul nondiscriminării. Reprezentanta CNCD a mărturisit că instituţia sa nu a fost contactată pentru a-şi da avizul consultativ asupra legii. De altfel, am căutat în textul legii (183 de pagini!) şi nu apar nicăieri referiri la principiul nediscriminării de gen sau la egalitatea de şanse.

- Din grila de salarizare lipsesc anumite categorii de profesii cum ar fi cea de asistent maternal sau asistent personal, acestea două fiind exercitate în prezent în România de aprox. 90.000 de persoane, în majoritate femei.

Reprezentantul Institutului Naţional de Statistică a menţionat în timpul dezbaterii că, în prezent, în România, femeile câştigă în medie cu 12% mai puţin decât bărbaţii, însă nu a dat date referitoare la diferenţele din sectoarele publice. Aceste diferenţe de salarizare sunt o temă amplu dezbătută la nivel european, însăşi Comisia Europeană lansând de curând o campanie pentru eliminarea diferenţelor de salarizare dintre femei şi bărbaţi .

În acest sens, s-a ajuns la concluzia că ANES trebuie să facă în perioada următoare o analiză de gen a categoriilor de salarizare pentru a vedea în profunzime care sunt discrepanţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi în sectorul public.

În afară de diferenţele de salarizare, legea salarizării perpetuează privilegii pentru militari, poliţişti şi funcţionarii cu statut special din penitenciare, profesii exercitate cu precădere de bărbaţi, aceştia nefiind obligaţi să cotizeze, ca ceilalţi bugetari, pentru pensii şi şomaj:

Art.35. (1) Prevederile referitoare la calcularea, reţinerea şi virarea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat nu se aplică cadrelor militare în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Prevederile referitoare la calcularea, reţinerea şi virarea contribuţiilor stabilite potrivit legislaţiei în vigoare privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, nu se aplică personalului militar în activitate, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil.

(3) Prevederile referitoare la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă nu se aplică cadrelor militare în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Un comentariu:

cristina pocora spunea...

buna sinteza! multumesc