miercuri, 7 septembrie 2011

Cum apar femeile în mass media şi publicitatea din România – studiu ALTFEM


Astăzi a fost lansat raportul de cercetare media din cadrul proiectului "ALTFEM - o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate". ALTFEM este un proiect cu finanţare europeană derulat în parteneriat de agenţia de publicitate TBWA/Bucureşti, Active Watch - Agenţia de monitorizare a Presei şi CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate.

Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 15 februarie – 15 mai 2011 şi a vizat analiza felului cum sunt reflectate femeile de televiziuni, publicitate şi presa scrisă.

Emisiuni tv analizate: Happy Hour (Pro tv), Acces Direct (Antena 1), O dată-n viaţă (TVR1), Schimb de mame (Prima tv) şi Sinteza Zilei (Antena 3).

Reclame tv: cele difuzate de Antena 1, Antena 3, Prima tv, Pro tv, Realitatea tv şi TVR 1 în perioada 4 februarie – 2 martie şi 28 aprilie – 4 mai.

Publicaţii: Adevărul, Jurnalul Naţional, Libertatea şi Click.

Iată cum apar femeile în mass media şi publicitatea din România, conform raportului de cercetare:

În emisiunile tv analizate:

  • În timp ce prezenţa femeilor şi bărbaţilor în emisiunile de divertisment este distribuită egal, în emisiunile de tip talk-show (unde se discută treburi serioase, nu-i aşa?), prezenţa femeilor în calitate de invitate este mult mai mică (în talk-show-uri doar 12% din invitaţi sunt femei, 88% bărbaţi)
  • Viaţa personală este subiect de discuţie în mai mare măsură în cazul femeilor decât a bărbaţilor.
  • Din punct de vedere al profesiilor, există domenii în care femeile nu sunt deloc reprezentate în niciuna din emisiunile analizate: administraţie publică, sectorul non-profit, poliţie, armată, sindicate.
  • În general, ţintele aluziilor sexuale şi referirile la aspectele fizice din emisiunile televizate vizează femeile.
  • În perioada analizată au fost identificate aproape 300 de referiri care conţin stereotipuri de gen. Cel mai des apar stereotipuri legate de statutul de gospodină al femeii şi de subordonare faţă de bărbat („femeile trebuie să stea la cratiţă”; „femeile aspiră la bani, statut, lucruri materiale”; „mamele nu au voie să greşească, trebuie să se sacrifice pentru copiii lor, ar trebui să aibă anumite restricţii, de exemplu să nu mai fie fotomodele”, „blondele nu sunt inteligente” şi multe altele).

În reclame:

  • Cele mai multe acţiuni ale femeilor sunt domestice şi de îngrijire corporală. Bărbaţii apar mai degrabă în postura de personaje care aşteaptă să fie îngrijiţi, dar şi în situaţii de joc sau activităţi de timp liber.
  • În ce priveşte voice-overul, analiza a reliefat că 59% dintre produsele şi serviciile prezentate în calupurile de publicitate sunt promovate de bărbaţi. Atunci când voice-overul aparţine unui expert, doar o treime sunt voci de femei.

În presa scrisă:

  • Bărbaţii sunt actorii principali în articolele de presă scrisă (75%);
  • Femeile apar mult mai puţin în ziarele generaliste decât în tabloide;
  • În privinţa domeniului din care provin actorii principali ai articolelor, s-au evidenţiat discrepanţe în artă şi divertisment, domenii în care femeile sunt mai bine reprezentate, şi politică şi sport, două domenii în care bărbaţii sunt mult mai bine reprezentaţi.
  • Analiza a reliefat că există o diferenţa semnificativă de gen în reprezentarea mediului de afaceri (9% - bărbaţi, 2% femei);
  • Atât în cazul ziarelor generaliste, cât şi al tabloidelor, au fost identificate femei care beneficiază de notorietate mediatică, dar ale căror domenii profesionale nu au fost specificate (de exemplu Monica Columbeanu, Oana Zăvoranu).
  • Experţii care apar în presa scrisă sunt în mai mare măsură de sex masculin (65%).

Prin urmare, în mass media românească femeile au un rol marcat de stereotipuri tradiţionaliste sau sexiste. Predomină discursul conservator (transmis prin glume, snoave, istorii de viaţă sau apel la cutumă) şi tendinţa de a prezenta femeie ca actor social care îşi dobândeşte statutul datorită asocierii cu un bărbat puternic sau datorită calităţilor fizice şi sexuale.


Link-uri:

5 comentarii:

Anonim spunea...

Cu toate acestea, exact ca şi în Arabia, raportul de educaţie obţinută din instituţii specializate(d.e.universităţi), este invers proporţional. Adică, nr. femeilor educate îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor. Însă, haide să fim realişti: cîte femei din 100, primesc notele pe merit, de fapt? Mulţumesc.

blue spunea...

Amy, asta este exact unul din stereotipuri.
Eu nu inteleg femeile care denigreaza alte femei si care propaga ideile asta idioate.
Tu ai oferit favoruri sexuale in schimbul notelor?
Hai sa nu mai vorbim prostii si sa dam apa la moara misoginilor.

Tudorina spunea...

Amy, la mine pe blog n-au ce cauta comentarii xenofobe, romafobe, instigatoare la ura fata de anumite persoane, deci ultimul comentariu pe care l-ai trimis n-o sa ti-l public. Sorry.

Anonim spunea...

Dragă Tudorina, nu mă supăr deloc că aşa vă învaţă politica, de atîţia ani. Doar termeni lipsiţi de orice conţinut empatic şi experienţă reale. De atîţia ani, la organizaţiile pt.egalitate de şanse mi se promite ceva şi apoi aud..'plec în străinătate', 'plec în vacanţă' sau, în cel mai bun caz..'sunt într-o şedinţă'. M-am 'obişnuit'.Însă nu mă voi obişnui vreodată să nu lovesc, cînd sunt lovită(chiar de către creiere de tîmpite şi de proşti). Aşa încît..succes cu 'egalitatea' de şanse pe care o faci, chiar şi on-line. Dar..şi ţie îţi trebuie bani, nu?!

A. spunea...

Amy, ai date despre femeile care iau note pe altceva? Unde studiaza? La facultatea la care am studiat eu erau aproape numai femei studente, dar si aproape numai femei profesoare. Am auzit tarziu de colege, foarte putine, care ar fi fost favorizate, dar in niciun caz pentru sex. Era vorba de vechi cunostinte ale unor profesoare. Refuz sa cred ca situatia de care vorbesti este altceva decat o exagerare a unor cazuri izolate.
Din ce am vazut eu, cred ca femeile sunt mai bine pregatite, nu numai mai "titrate". Sigur, intr-o societate corupta nu are nicio importanta. Am lucrat si lucrez aproape numai cu femei. Societatea pierde enorm din cauza faptului ca femeile nu patrund in functii de conducere, nu au influenta pe care o merita.