Cum apar femeile în mass media şi publicitatea din România – studiu ALTFEM

Astăzi a fost lansat raportul de cercetare media din cadrul proiectului "ALTFEM - o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate". ALTFEM este un proiect cu finanţare europeană derulat în parteneriat de agenţia de publicitate TBWA/Bucureşti, Active Watch - Agenţia de monitorizare a Presei şi CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate.

Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 15 februarie – 15 mai 2011 şi a vizat analiza felului cum sunt reflectate femeile de televiziuni, publicitate şi presa scrisă.

Emisiuni tv analizate: Happy Hour (Pro tv), Acces Direct (Antena 1), O dată-n viaţă (TVR1), Schimb de mame (Prima tv) şi Sinteza Zilei (Antena 3).

Reclame tv: cele difuzate de Antena 1, Antena 3, Prima tv, Pro tv, Realitatea tv şi TVR 1 în perioada 4 februarie – 2 martie şi 28 aprilie – 4 mai.

Publicaţii: Adevărul, Jurnalul Naţional, Libertatea şi Click.

Iată cum apar femeile în mass media şi publicitatea din România, conform raportului de cercetare:

În emisiunile tv analizate:

• În timp ce prezenţa femeilor şi bărbaţilor în emisiunile de divertisment este distribuită egal, în emisiunile de tip talk-show (unde se discută treburi serioase, nu-i aşa?), prezenţa femeilor în calitate de invitate este mult mai mică (în talk-show-uri doar 12% din invitaţi sunt femei, 88% bărbaţi)
• Viaţa personală este subiect de discuţie în mai mare măsură în cazul femeilor decât a bărbaţilor.
• Din punct de vedere al profesiilor, există domenii în care femeile nu sunt deloc reprezentate în niciuna din emisiunile analizate: administraţie publică, sectorul non-profit, poliţie, armată, sindicate.
• În general, ţintele aluziilor sexuale şi referirile la aspectele fizice din emisiunile televizate vizează femeile.
• În perioada analizată au fost identificate aproape 300 de referiri care conţin stereotipuri de gen. Cel mai des apar stereotipuri legate de statutul de gospodină al femeii şi de subordonare faţă de bărbat („femeile trebuie să stea la cratiţă”; „femeile aspiră la bani, statut, lucruri materiale”; „mamele nu au voie să greşească, trebuie să se sacrifice pentru copiii lor, ar trebui să aibă anumite restricţii, de exemplu să nu mai fie fotomodele”, „blondele nu sunt inteligente” şi multe altele).

În reclame:

• Cele mai multe acţiuni ale femeilor sunt domestice şi de îngrijire corporală. Bărbaţii apar mai degrabă în postura de personaje care aşteaptă să fie îngrijiţi, dar şi în situaţii de joc sau activităţi de timp liber.
• În ce priveşte voice-overul, analiza a reliefat că 59% dintre produsele şi serviciile prezentate în calupurile de publicitate sunt promovate de bărbaţi. Atunci când voice-overul aparţine unui expert, doar o treime sunt voci de femei.

În presa scrisă:

• Bărbaţii sunt actorii principali în articolele de presă scrisă (75%);
• Femeile apar mult mai puţin în ziarele generaliste decât în tabloide;
• În privinţa domeniului din care provin actorii principali ai articolelor, s-au evidenţiat discrepanţe în artă şi divertisment, domenii în care femeile sunt mai bine reprezentate, şi politică şi sport, două domenii în care bărbaţii sunt mult mai bine reprezentaţi.
• Analiza a reliefat că există o diferenţa semnificativă de gen în reprezentarea mediului de afaceri (9% - bărbaţi, 2% femei);
• Atât în cazul ziarelor generaliste, cât şi al tabloidelor, au fost identificate femei care beneficiază de notorietate mediatică, dar ale căror domenii profesionale nu au fost specificate (de exemplu Monica Columbeanu, Oana Zăvoranu).
• Experţii care apar în presa scrisă sunt în mai mare măsură de sex masculin (65%).

Prin urmare, în mass media românească femeile au un rol marcat de stereotipuri tradiţionaliste sau sexiste. Predomină discursul conservator (transmis prin glume, snoave, istorii de viaţă sau apel la cutumă) şi tendinţa de a prezenta femeie ca actor social care îşi dobândeşte statutul datorită asocierii cu un bărbat puternic sau datorită calităţilor fizice şi sexuale.

Link-uri:

• Raportul complet şi alte informaţii: Pagina web ALTFEM
• Jurnalul Naţional: Femeile văzute la televizor: de la gospodine la piţipoance sau dive
• Emisiune RFI: Mihaela Dedeoglu în dialog cu Irina Zamfirescu (expertă PR) şi Ionuţ Codreanu (coordonator proiect, ActiveWatch, Agenţia de monitorizare a presei).

Crin Antonescu: „La noi funcţionează principiul meritocraţiei, facem abstracţie de sex când vine vorba de politică”. Serios?

Liderul PNL, Crin Antonescu, a respins, în numele femeilor liberale, ideea stabilirii unor cote de gen în partid pentru desemnarea candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor.

"Noi, liberalii, avem alt principiu, principiul meritocrației, facem abstracţie de sex, când vine vorba de politică. Femeile liberale vor sa acceadă în poziţii importante politic pe orice alt criterii decât acela ca le-a lăsat Dumnezeu femei şi nu le-a nenorocit să fie bărbaţi", a declarat Antonescu.

„Principiul meritocraţiei”! Ce frumos sună dar cât de idealist este! Mai întâi, să vedem candidaţii cu care PNL s-a prezentat la alegerile parlamentare uninominale din anul 2008: din 452 de candidaţi, femeile au fost 36, adică mai puţin de 8% din totalul candidaţilor.

• la Camera Deputaţilor, din 315 candidaţi PNL, 24 au fost femei (7,6%);
• la Senat, din 137 candidaţi PNL, 12 au fost femei (8,75%).

În urma alegerilor, PNL a obţinut 93 de mandate de parlamentar, din care 8 le-au revenit femeilor, în consecinţă femeile liberale au obţinut 8,6% din totalul mandatelor de parlamentar ale PNL. Este puţin? Nu, este foarte puţin! Dacă doar atâtea femei meritoase au fost în stare să găsească liberalii, înseamnă că PNL are o problemă de reprezentare a cetăţenilor, inclusiv a propriului electorat. Nu trebuie neaparat să adopte cote de gen, deşi această soluţie este cam singura care dă roade pe termen scurt şi mediu, însă o deschidere mai mare către femei ar fi necesară. O strategie de atragere a expertelor din business, mediul academic, administraţie, diplomaţie, etc. şi mecanisme de promovare internă în partid mai prietenoase cu femeile s-ar impune. 

Pe de altă parte, reprezentarea politică nu se limitează la principiul meritului. Este vorba de reprezentarea intereselor cetăţenilor şi de bunul mers al întregii societăţi. Toţi cetăţenii, femei şi bărbaţi, trebuie să respecte legile adoptate de Parlament, prin urmare ar fi corect ca toţi să aibă un cuvânt de spus în forul în care aceste legi sunt dezbătute şi adoptate. O reprezentare politică democratică trebuie să ţină cont nu doar de merite şi competenţe ci şi de reflectarea intereselor diferite ale cetăţenilor în baza genului de care aparţin, aşa cum se iau în calcul alte criterii. În prezent, se aplică criteriul geografic la desemnarea candidaţilor în alegeri şi criteriul etnic în alocarea unor locuri în Parlament.

PNL acceptă că cetăţenii pot avea interese diferite dacă provin din arii geografice diferite. PNL aplică principiul geografic la desemnarea candidaţilor, deşi ar fi posibil ca cei mai „merituoşi” să fie din Bucureşti, sau din Ardeal sau doar din Ardeal şi Oltenia. Tot aşa ar trebui să vadă că există interese politice diferite ale femeilor şi bărbaţilor. De exemplu, actualmente, ce altă explicaţie poate exista pentru trenarea de ani de zile a unor modificări fundamentale la legea de prevenire şi combatere a violenţei în familie decât aceea că peste 90% din parlamentari sunt bărbaţi iar ei nu empatizează în aceeaşi măsură cu victimele violenţei domestice? Sau optica masculină cu care se dezbat propunerile legislative de legalizare a prostituţiei? Sau absenţa unei legi a bonelor? În schimb, devine de importanţă maximă să dăm bani pentru stadioane şi săli de sport.

Desemnarea parlamentarilor nu se limitează la „principiul meritocraţiei”. Există 18 deputaţi care îşi obţin mandatele pentru că provin din rândul minorităţilor etnice naţionale iar în cazul lor, pe bună dreptate, mai presus de „principiul meritocraţiei” funcţionează cel al reprezentării politice a grupurilor etnice minoritare, grupuri care au interese şi puncte de vedere care pot fi diferite de cele ale majorităţii.

Revenind la principiul meritelor, ar trebui văzut că într-o societate patriarhală ca a noastră, evaluarea meritelor în multe domenii este afectată de apartenenţa la un gen sau altul. Cei care evaluează sunt de cele mai multe ori bărbaţi, iar ei perpetuează relaţiile de privilegiu, ierarhie şi subordonare existente. O femeie trebuie să muncească de trei ori până la de zece ori mai mult pentru a reuşi să urce în ierarhie, lucru recunoscut constant de femeile din organizaţiile politice. Principiul meritocraţiei nu poate fi aplicat în absenţa unor criterii de evaluare obiective, cu adevărat neutre la gen.

S-a sucit Ponta (în bine)

Aflat la Şcoala Politică a Femeilor din PSD care se desfăşoară în aceste zile la Mamaia, Victor Ponta s-a declarat favorabil introducerii unor cote de gen pentru alegerile parlamentare de anul viitor.

„Preşedintele PSD, Victor Ponta, le-a spus femeilor social-democrate, reunite la şcoala politică din Mamaia, că le va sprijini în stabilirea unei cote care să le fie alocate pentru candidaturi la alegerile din 2012.

Ponta a afirmat că este momentul ca această cotă, despre care s-a tot discutat în ultimii ani, să nu mai fie amânată.” - Adevărul

Nu e clar despre ce fel de cote este vorba: cote interne în partid sau cote stabilite prin legea electorală. De curând, chiar înaintea intrării în vacanţa parlamentară, deputaţii PSD, inclusiv deputatele,au votat împotriva proiectului Sulfinei Barbu (PD-L) de adoptare a unei legi prin care toate partidele şi formaţiunile politice să fie obligate ca la alegerile parlamentare să prezinte un procent de minim 40% candidaţi femei din totalul candidaturilor.

Cel mai interesant este faptul că Victor Ponta era în 2010 contrar ideii de a asigura o prezenţă minimală a femeilor în reprezentarea politică. Înaintea Consiliului Naţional al PSD prin care a câştigat funcţia de preşedinte al partidului, l-am întrebat pe Ponta prin intermediul site-ului Hotnews despre posibilitatea de a susţine cotele de 40% propuse de Rovana Plumb. Răspunsul său a fost următorul:

raspuns (Miercuri, 3 februarie 2010, 14:51)

Victor Ponta: am fost mult timp partizanul cotelor pentru femei si tineri in conducerea partidelor. Nu mai sunt la fel de convins acum, pentru ca trebuie sa ai si tineri si femei cu adevarat de valoare pe care sa-i promovezi si pe alte criterii decat ca sunt tineri sau sunt femei. Cred ca Angela Merkel sau Segolene Royal nu au fost promovate in propriile partide pe cote. Fac parte din generatia care nu mai are nici un fel de prejudecata sexista si cred ca o femeie in politica poate fi tot atat de buna sau tot atat de rea ca un barbat. (Sursa)

Geoană şi Năstase erau şi presupun că sunt în continuare, cel puţin declarativ, partizani ai asigurării unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în organele de conducere internă a partidului şi la desemnarea candidaturilor la alegerile parlamentare şi locale. Pe vremea când era preşedinte al PSD, Geoană a vorbit de „paritate de gen”, un concept despre care rar se discuta în politica dâmboviţeană. Tot Geoană, dacă vă mai amintiţi, visa la o echipă de „amazoane” cu care să câştige alegerile locale din 2008.

Victor Ponta a câştigat, la începutul anului 2010, funcţia de preşedinte al PSD şi de atunci a tratat rar problema reprezentării politice a femeilor, de cele mai multe ori într-un mod care lăsa să se întrevadă mari lacune în cunoaşterea subiectului.

Andreea Paul Vass de la PD-L a criticat discursul de astăzi al lui Ponta:Este oare credibil domnul Ponta în faţa femeilor social-democrate trăgând de fustele unor PDL-iste?

Împotriva sistemului de vot uninominal pur (majoritar)

O dată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2012, s-au înteţit discuţiile, în special în rândul reprezentanţilor PD-L, pe marginea modificării Legii Electorale în direcţia trecerii la un sistem de vot uninominal necompensat de tipul FPTP (First past the post voting – Câştigătorul ia totul).

Din 2008, în România se votează în baza unui sistem uninominal mixt, parţial majoritar, parţial proporţional. Dacă vă aduceţi aminte, înaintea adoptării acestui sistem de vot, exista iluzia că prin votul uninominal oamenii nu vor mai vota corupţii, comuniştii, mafioţii şi alte triste figuri care populează Parlamentul României de mai bine de 20 de ani. Dar s-a văzut că sistemul de vot uninominal n-a împiedicat accesul în forul legislativ al unor personaje precum Şerban Mihăilescu (Micky Şpagă), Sorina Plăcintă, Iulian Orban, Dan Voiculescu, Cătălin Voicu şi alţii. Cei care susţin trecerea la un sistem de vot uninominal pur (sistem de vot majoritar), pot specula că prezenţa unor parlamentari cu imagine pătată s-ar datora părţii din sistem prin care redistribuirea mandatelor se face proporţional, în funcţie de voturile obţinute de partid la nivel de circumscripţie şi la nivel naţional. Acesta este principalul argument în favoarea trecerii la un sistem majoritar"pur".

De fapt, sistemul de vot uninominal majoritar are mai multe efecte negative, resimţite chiar în ţări cu tradiţie democratică îndelungată ca Marea Britanie şi SUA. La noi, în combinaţie cu cultura balcanică slab democratică şi profund coruptă, acest sistem de vot ar putea duce la naşterea unui sistem monstruos în care întreaga putere politică să fie acumulată perpetuu sau prin rotaţie de un grup restrâns de persoane care în acelaşi timp îşi asigură dominaţia asupra resurselor şi a capitalului pe căi ilicite, legătura politică-capital fiind foarte strânsă în România.

1. Sistemul de vot uninominal majoritar lasă pe scena politică doar două partide mari

Acesta este efectul negativ cel mai des invocat de cei care critică trecerea la un sistem FPTP. Dar, mai pe faţă, mai pe ascuns, acesta este motivul principal pentru care PD-L îşi doreşte acum modificarea legii electorale. PD-L s-ar salva de la un eşec electoral, preluând voturile acordate unor partide mai mici şi mizând pe prezenţa unor figuri locale notorii (şi posibil pe alte pârghii mai puţin legale). Bătălia electorală s-ar duce numai între PD-L şi USL, lucru care le-ar conveni de minune PD-L-iştilor. Celor două formaţiuni politice li s-ar adăuga UDMR care ar câştiga colegiile din Secuime. Cele mai afectate vor fi, cum ziceam, partidele mici (de exemplu Partidul Ecologist) care nu vor mai avea nicio şansă de a accede în Parlament. Un partid ca PNL ar risca pierderea unor voturi importante dacă se prezintă în alegeri în afara USL. Pluralitatea politică va fi implicit afectată iar o parte importantă din cetăţeni nu va fi reprezentată în forul legislativ.

2. Candidaţii sunt desemnaţi de partide în funcţie de notorietate şi bani

Acesta este un neajuns al sistemul de vot uninominal în general, atât al celui majoritar, cât şi al celui mixt actual din România. Partidele aleargă după candidaţi cu notorietate locală (foşti şi actuali primari, prefecţi, baroni locali) sau naţională (inclusiv vedete de televiziune, actori şi cântăreţi, foşti sportivi, etc.). În al doilea rând, în partide sunt preferaţi candidaţii cu resurse financiare, umane şi mediatice cât mai mari, transformând lupta electorală într-o competiţie în care cel fără bani şi alte resurse, dar mult mai pregătit politic, intelectual şi uman pentru a ocupa un scaun de parlamentar, este net dezavantajat.

3. Partidele văd un risc în a desemna candidaţi din grupuri discriminate sau minoritare

Sistemul de vot majoritar este statistic vorbind deosebit de nefavorabil reprezentării politice a femeilor. Liderii partidelor ezită să desemneze femeile pe post de candidaţi din cauza percepţiei că acestea nu au suficientă autoritate ca bărbaţii să ducă bătălia politică. În ţările cu sistem de vot majoritar, reprezentarea femeilor este deficitară, chiar şi atunci când se iau măsuri afirmative pentru a asigura prezenţa lor minimală. Un alt motiv al slabei lor prezenţe în rândul candidaţilor este acela că, aşa cum arătam anterior, sunt preferaţi candidaţii cu notorietate iar de cele mai multe ori cei care au deja experienţă politică sunt bărbaţi. Reînnoirea clasei politice este mult mai greoaie, o persoană outsider, chiar dacă şi-a dovedit competenţa într-un anumit domeniu şi este cunoscută şi apreciată la nivel intern în partid, va fi mai puţin preferată în faţa unui politician deja cunoscut la nivel local sau naţional, chiar dacă respectivul are un trecut criticabil.

În Franţa, de exemplu, singurele alegeri în care Legea Parităţii nu a dat suficiente roade au fost cele care folosesc sistemul de vot majoritar. La alegerile la care se aplică sistem de vot proporţional pe liste, acestea fiind alegerile locale şi municipale, o parte din alegerile pentru Senat şi alegerile europarlamentare, reprezentarea femei-bărbaţi este aproape paritară, în timp ce la alegerile uninominale prin sistem majoritar, respectiv cele pentru Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului), procentul femeilor a fost de 12,5% la alegerile din 2002 şi 18,5% la alegerile din 2007. Asta cu toate că există o Lege a Parităţii care prevede sancţiuni financiare usturătoare în cazul în care un partid nu prezintă un număr aproximativ egal de candidaţi femei şi bărbaţi în alegeri. De teamă că partidul oponent deşi va încălca legea va câştiga un colegiu dacă numeşte un candidat bărbat, partidele, în special cele mari, se îndeamnă unele pe altele la nerespectarea legii parităţii.

Acestea sunt succint trei motive pentru care consider că sistemul de vot uninominal, mai ales cel majoritar, ar fi de evitat în România în perioada următoare. Nu suntem o ţară cu tradiţie democratică prea îndelungată ca să renunţăm la o parte din voturile exprimate la urne de dragul unei stabilităţi politice. Militez pentru o mai bună reprezentare a cetăţenilor, iar acest lucru se realizează prin votul proporţional, nu cel majoritar. Pragul electoral ar trebui scăzut pentru a permite şi altor voci să se exprime în Parlament. Legea partidelor politice ar trebui modificată pentru a nu mai pune atâtea beţe în roate constituirii de noi partide. În concluzie, prefer o reprezentare politică cât mai democratică, în locul a două partide mari controlate de o mână de oameni, o mână de băieţi deştepţi care ar face ce-ar vrea cu ţărişoara noastră.

Impropriu spus „Auditul Naţional al Serviciilor Sociale”

În perioada iulie – septembrie 2011 toate Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), aflate în subordinea Consiliilor judeţene sunt supuse unui audit efectuat de Fundaţia Hope and Homes for Children (HHC) România şi Absolute Return for Kids (ARK)în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Incorect analiza instituţională a fost denumită „Audit Naţional al Serviciilor Sociale”, deşi vizează doar auditarea serviciilor de protecţie a copilului. Se induce ideea că singurul obiectiv al DGASPC-urilor este în domeniul protecţiei copilului. Totuşi, cum rămâne cu auditarea celorlalte arii care intră în atribuţiile acestor direcţii judeţene: protecţia familiei (inclusiv prevenirea şi combaterea violenţei în familie), a persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie? Dacă aceste arii nu sunt şi ele auditate atunci denumirea de Audit Naţional al Serviciilor Sociale este improprie. Mai aproape de realitate ar fi denumirea„Auditul Serviciilor de Protecţie a Copilului”. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale lasă să se înţeleagă că face mai mult decât face în realitate, ba, în mod periculos, focalizează întreaga activitate a acestor Direcţii judeţene înspre protecţia copilului, domeniu important desigur, dar nu singurul în care trebuie să intervină pentru asigurarea serviciilor sociale.

O auditare a serviciilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie ar fi şi ea extrem de necesară întrucât guvernul le-a lăsat autorităţilor locale întreaga responsabilitate pentru acest domeniu iar cazurile de violenţă domestică s-au înmulţit. Cel mai probabil în multe judeţe un asemenea audit s-ar finaliza cu concluzia „nu se mai face nimic”, „s-au închis adăposturile pentru victimele violenţei în familie”, „s-au tăiat fondurile”, „nu s-a putut face nimic în cutare caz pentru că legea nu prevede ordinul de restricţie pentru agresor”, etc. O altă arie importantă de intervenţie a acestor direcţii ar trebui să fie, conform legii, asistenţa socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale şi elaborarea programelor de acţiune antisărăcie. Sebastian Lăzăroiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, bănuiesc că ştie foarte bine, în calitate de sociolog, că serviciile de asistenţă socială nu se limitează doar la asigurarea serviciilor de protecţie a drepturilor copilului. Ar face bine să schimbe denumirea acestui audit denumit inadecvat „Audit Naţional al Serviciilor Sociale”.

Linkuri:

• "Primul audit naţional al serviciilor sociale. Copiii din Direcţiile de Asistenţă Socială îşi vor spune părerea despre sistem"
• Ștefan Dărăbuș: Am inceput Auditul National al Serviciilor Sociale

Şeful IPJ Vâlcea şi femeile poliţiste

Şeful IPJ Vâlcea, chestorul Ion Stoica, a declarat luni că numărul de locuri pentru femei de la Academia de Poliţie ar trebui redus, întrucât "femeile după ce intră în poliţie stau puţin, nasc un copil, după doi ani de concediu mai fac unul şi te trezeşti că îţi rămân funcţiile ocupate atâţia ani".

"Nu am nimic cu femeile, din contră, îmi plac femeile, dar dacă vom merge pe ordine publică ne trebuie bărbaţi. Ori fetele sunt foarte silitoare şi deştepte, iar la examen, şansele fiind egale, reuşesc mai mult fetele. (...) Femeile, după ce intră în poliţie, stau puţin, nasc un copil, după doi ani de concediu mai fac unul şi te trezeşti că îţi rămân funcţiile ocupate atâţia ani, iar colegii lor trebuie să le preia atribuţiile. Pentru noi e foarte greu să lucrăm cu poliţiste pentru că au familii şi alte responsabilităţi. Ţin să menţionez că avem poliţiste foarte bune, care îşi fac treaba cum nu se poate mai bine. Dar în acelaşi timp sunt probleme în mediul rural şi toate vor să vină în mediul urban pentru că nu le mai convine cu naveta şi cu condiţiile precare. Aşadar, să fie femei, dar cu o anumită limită", a spus chestorul Ion Stoica.

Aşadar, două motive au fost invocate de şeful IPJ Vâlcea pentru limitarea accesului femeilor la posturile de agent de poliţie:

1. Femeile rămân gravide şi apoi pleacă în concediul de creştere a copilului

„După ce a născut, să zicem, doi copii, o femeie poliţist poate sta patru sau chiar să îşi prelungească Concediul Maternal la cinci ani. În tot acest răgaz, posturile lor rămân libere, nimeni nu poate fi repartizat pe postul respectiv".

2. Femeile nu s-ar adapta corespunzător la specificul muncii de poliţist

„Multe dintre ele nu se adaptează la problemele specifice muncii noastre. Femeile sunt foarte deştepte, isteţe, silitoare, dar majoritatea vor să aibă posturi la oraş, iar acest lucru nu se poate. La posturile din mediul rurale ele nu se adaptează, în primul rând condiţiile de igienă în lumea satului fiind cu totul altele decât la oraş". Sursa: Adevărul.

Ieri seară la emisiunea Ora de Ştiri de pe TVR2, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, locotenentul Marius Militaru, a calificat propunerile lui Stoica ca aberante şi discriminatorii,declarând că instituţia pe care o reprezintă nu permite asemenea măsuri de excludere a femeilor. Şeful Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a condamnat la rândul său propunerile şefului IPJ Vâlcea printr-o intervenţie în cadrul aceleiaşi emisiuni tv.

Astăzi, o reacţie împotriva chestorului a avut-o Sulfina Barbu, preşedinta Organizaţiei de Femei a PD-L, care a anunţat că organizaţia sa va depune o plângere la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul direcţiei pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (fosta agenţie a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi – ANES) a depus deja o plângere la CNCD.

La nivelul conducerii Poliţiei Române, mă refer la inspectorul general al IGP, chestorul Liviu Popa şi echipa sa managerială, nu s-a luat până la această oră nicio poziţie oficială şi nici nu s-a pus problema demiterii din funcţie a şefului IPJ Vâlcea.

În IPJ Vâlcea sunt 119 femei poliţiste şi 803 bărbaţi poliţişti. Noua reorganizare a poliţiei, prin înfiinţarea secţiilor de Poliţie Rurală, a presupus transferul multor femei poliţist din mediul urban, în cel rural.

Din punctul meu de vedere avem de-a face cu un caz clar de discriminare directă a femeilor cu un plus de gravitate ţinînd cont de funcţia pe care o ocupă chestorul Ion Stoica. Aducerea în discuţie a condiţiilor de igienă din mediul rural este ilară, de parcă la sate n-ar locui multe alte femei sau de parcă bărbaţii poliţişti de la oraşe, obişnuiţi cu apa curentă, n-ar putea avea aceleaşi probleme de adaptare atunci când sunt transferaţi în mediul rural.

Invocarea posturilor rămase blocate pe perioada concediului de creştere a copilului nu poate fi motiv de excludere sau limitare a accesului femeilor la ocuparea posturilor de agenţi de poliţie. În primul rând, legea prevede că acest tip de concediu poate fi luat nu numai de mame ci şi de taţi, de altfel existând la ora actuală taţi în concediu care îşi cresc copiii până la vârsta de doi ani. În al doilea rând, concediul de creştere a copilului este o politică socială a Statului român destinată creşterii şi îngrijirii copiilor nou născuţi şi sugari, nu un privilegiu al părinţilor. Dacă chestorul Ion Stoica este nemulţumit de perioada lungă a acestui concediu ar putea cere alocarea de fonduri din bugetul Poliţiei pentru construirea de creşe pentru copii angajaţilor, în acest mod stimulând întoarcerea angajaţilor mai devreme din concediul parental şi reconcilierea vieţii de familie cu munca a agenţilor de poliţie care au copii mici.

Chestorul a mai cerut şi egalizarea baremelor la probele fizice pentru admiterea la şcolile de agenţi de poliţie pentru fete şi băieţi, lăsând să se înţeleagă că ar fi o problemă cu performanţele fizice ale femeilor care ocupă posturile de execuţie din Poliţie. Propunerea nu ţine cont de faptul că la ora actuală un bun poliţist nu se mai defineşte doar prin forţa brută ci mai degrabă printr-o serie de aptitudini psihice şi intelectuale, dar nici de realitatea de pe teren, unde performanţele fizice ale multor poliţişti bărbaţi cu burţi proeminente lasă loc de dubii cu privire strict la aptitudinile lor fizice.

Drept model de urmat, atât chestorul Ion Stoica cât şi alţii ca el din Poliţia Română care tac şi-i dau tacit dreptate, ar trebui să ia seamă de politicile de recrutare a agenţilor de poliţie din ţările dezvoltate ca Franţa, Spania, Marea Britanie, ţări unde în ultimele decenii s-a marjat în mod expres pe atragerea femeilor înspre forţele de ordine, nu pe excluderea lor. Ba mai mult, în aceste ţări s-a înţeles că în unele intervenţii, cum ar fi în cazurile de violenţă în familie, viol sau agresiuni asupra minorilor, prezenţa femeilor în uniforma de poliţie facilitează colaborarea cu victimele şi soluţionarea cazurilor.

Femeile spun NU publicităţii ofensatoare

În perioada iulie – decembrie 2011, Centrul FILIA implementează proiectul „Femeile spun NU Publicităţii Ofensatoare” (Women say NO to Disrespectful Advertising!), finanţat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Reprezentantele organizaţiei vor să dea un răspuns misoginismului, sexismului şi stereotipurilor de gen prezente în publicitatea românească şi ipostazelor deseori degradante în care sunt prezentate femeile, precum şi dispreţului exprimat faţă de ele şi de experienţele lor de viaţă.

Proiectul se va desfăşura pe mai multe planuri. Un prim plan îl constituie editare şi publicarea, în format electronic şi în varianta tipărită, a două volume: un volum de analize asupra imaginii femeilor în publicitatea românească actuală şi recentă, şi un al doilea volum cuprinzând un Catalog al Publicităţii din România. Catalogul va conţine o evidenţă a reclamelor vizate, a produselor promovate şi a agenţiilor de publicitate, precum şi scurte reacţii şi opinii.

Catalogul va fi postat pe un blog care va deveni o platformă deschisă femeilor (şi nu numai) de a-şi exprima în mod direct reacţiile faţă de maniera în care publicitatea românească le prezintă.

Tot în cadrul proiectului va fi realizată o cercetare calitativă, prin interviuri şi focus-grupuri cu femei cu vârste între 18 şi 55 de ani privind modul în care acestea percep şi răspund reclamelor prezentate (în baza selecţiei realizate de echipa proiectului).

În fazele ulterioare ale proiectului vor fi trimise scrisori deschise reprezentanţilor agenţiilor de publicitate, precum şi reprezentanţilor firmelor care comercializează produse promovate prin reclame ofensatoare la adresa femeilor. De asemenea va fi organizată o masă rotundă în cadrul căreia reprezentanţi ai agenţiilor de publicitate, ai firmelor, ONG-urilor, instituţiilor relevante în domeniu, alături de femeile consumatoare ale acelor produse vor identifica posibilităţi de îmbunătăţire a situaţiei actuale şi principii de bună practică.

Mai multe detalii vor fi oferite pe site-ul FILIA.

Înscrieri la Masterul „Politici, Gen şi Minorităţi” (SNSPA)

S-a dat startul la înscrierile pentru admiterea la masteratul în Politici, Gen şi Minorităţi de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.

Masterul îl recomand tuturor celor interesaţi în aprofundarea cunoştinţelor despre teoriile feministe şi ale celor referitoare la minorităţile etnice şi religioase, care au absolvit în prealabil o facultate cu profil socio-uman.

Masterul „Politici, Gen şi Minorităţi” a fost fondat în urmă cu 11 ani şi este coordonat de doamna profesoară Mihaela Miroiu.

Înscrierile se fac în perioada 1 august – 10 septembrie 2011, exclusiv online pe pagina Facultăţii de Ştiinţe Politice a SNSPA: http://admitere-masterat.politice.ro/?q=admitere.

Pentru înscriere trebuie să vă creaţi un cont de utilizator după care să încărcaţi un CV detaliat şi un scurt eseu propriu (5-8 pagini) pe un subiect relaţionat cu problematica de gen şi minorităţi. Exemple de subiecte vizând problematica de gen găsiţi pe acest blog şi ar putea fi legate de: discriminarea de gen în educaţie, pe piaţa muncii, în politică, violenţa de gen, prostituţia, imaginea femeilor în media şi publicitate, statutul femeilor în comunism sau post-comunism, accesul femeilor la sănătate, limbajul sexist, situaţia femeilor rome (mariajele timpurii, educaţia, portretizarea în media, literatură şi cinematografie), sau a femeilor musulmane (de pildă vizavi de discuţiile actuale despre burka şi niqab) şi multe altele. Orice temă alegeţi, pentru scrierea eseului trebuie să consultaţi câteva cărţi şi materiale ştiinţifice care abordează respectiva temă. Ţinând cont de dimensiunile reduse ale eseului (sub 10 pagini) este bine ca tema să fie cât mai concretă, aşadar nu alegeţi ceva vag precum „femeile în politică”, ci ceva concret cum ar fi „Elena Udrea în politica românească, dintr-o perspectivă feministă”, de exemplu. Sau în loc de a scrie în general despre „avorturile din perioada comunistă” puteţi relata o experienţă din propria familie sau comunitate, dacă aveţi cunoştinţă despre aşa ceva, despre o femeie care a avortat clandestin în perioada comunistă (mătuşa, bunica, vecina de bloc) înscriind experienţa respectivă în contextul socio-politic de atunci.

Eseul va trebui să-l susţineţi în faţa unei comisii în perioada 12-16 septembrie 2011.

Linkuri:

• Admiterea la programele de master ale Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.
• Prezentarea Masterului PGM.

Succes!

Petrecere cu animatoare la TNL Giurgiu

Am aflat cu oarece întârziere despre petrecerea organizată săptămâna trecută de organizaţia de Tineret a PNL Giurgiu. Dacă n-aţi aflat, la Giurgiu, tinerii liberali s-au distrat pe banii partidului invitând animatoare să dea din fund pe marginea ştrandului din localitate.

Însuşi preşedintele TNL Giurgiu Emil Epure a recunoscut că fetele au fost plătite pentru a dansa pentru a anima petrecerea, ba mai mult, îşi doreşte să repete acţiunea pentru că o consideră un real succes.

"A fost o petrecere organizată de filiala municipală TNL Giurgiu pentru a ne cunoaşte mai bine colegii noştri. S-a intrat doar pe bază de invitaţie, a fost ca să socializăm, să ne cunoaştem mai bine. Cei mai mulţi au fost membri TNL şi simpatizanţi care vor să ni se alăture. Au venit ca să cunoască echipa noastră şi apoi să ni se alăture. Nu am avut sesiuni de discuţii, dezbateri ,a fost doar partea de petrecere, nu s-a făcut politică. A fost o petrecere de tineret, am lăsat politica deoparte. Petrecerea a fost plătită şi organizată de TNL Giurgiu", a declarat pentru ziarul Gândul, preşedintele Emil Epure.

Întrebat despre animatoare, tânărul liberal a explicat cum au ajuns acestea la petrecere. "Fetele nu sunt membre PNL au fost aduse ca să anime atmosfera. Nu ştiu exact cine le-a adus, eu am fost mai mult cu lista cu organizarea. Au fost ok, în regulă, au animat atmosfera. A fost o petrecere pe ştrand, a fost o petrecere vara, au venit să anime atmosfera să fie ceva mai diferit, dar nu am vrut să ieşim în evidenţă", a subliniat organizatorul, care ne-a spus că vrea să repete astfel de evenimente. Şi ecourile petrecerii au fost foarte bune. "Toată lumea a fost mulţumită, a spus că a fost o petrecere reuşită, au fost numai păreri de bine. Am vorbit cu cei care au venit, chiar şi cu cei care nu au venit şi mi-au spus că în tot oraşul s-a auzit că a fost o petrecere reuşită", a punctat Epure, convins fiind că astfel de evenimente nu au cu ce dăuna imaginii PNL. Sursa: http://www.gandul.info/politica/video-politica-sexy-animatoare-in-costume-de-baie-ridica-nivelul-politic-la-o-socializare-a-tinerilor-liberali-8504454

Domnul Epure, deşi este student la SNSPA (Şcoala de Studii Politice şi Administrative), nu înţelege că orice gest pe care îl face organizaţia sa are legătură cu politica. Dânsul conduce o organizaţie politică iar tot ce face această organizaţie are implicaţii politice. Tot! Dacă îşi doreşte să fie politician, poate ar fi cazul să se maturizeze şi să priceapă că nu poate fi politician 8 ore pe zi, după care să facă ce-l taie capul (să se ducă prin bordeluri, să-şi bată nevasta sau să înjure poliţişti). Nu poate să vină şi să zică că tinerii liberali „n-au vrut să facă politică, ci doar să se distreze”, mai ales că a recunoscut că toată acţiunea s-a făcut din banii partidului. Nu în ultimul rând, dacă are de gând să facă politică în această ţară, poate ar trebui să se adreseze şi electoratului feminin şi să-l trateze cu respect. A plăti animatoare pentru propria-i distracţie nu este o formă de respect a femeilor.

Renate Weber critică intenţia Spaniei de a reintroduce restricţii pe piaţa muncii pentru români

În sfârșit apare o reacţie fermă împotriva intenţiei guvernului spaniol de a reintroduce permisele de muncă pentru români. Eurodeputata liberală Renate Weber a calificat măsura ca fiind „vădit discriminatorie” şi un „precedent periculos”.

Până acum oficialii români au dat din colţ în colţ, premierul Boc a îndemnat românii să vadă „partea plină a paharului”, ministrul de Externe Teodor Baconschi le-a găsit scuze guvernanţilor spanioli considerând decizia una pur tehnică, nu politică, iar ministrul Muncii Sebastian Lăzăroiu s-a dus până la Bruxelles pentru a discuta cu comisarul european pentru ocupare dar a evitat o critică făţişă, arătând doar că măsura va fi „greu de judecat” de Comisia Europeană.

Liderii PSD nu au avut nicio reacţie până la acest moment.

Link: comunicat Renate Weber

Corina Creţu (PSD ): "Din punctul de vedere al respectării drepturilor femeilor, România aparține lumii a treia"

Eurodeputata PSD Corina Crețu, vicepreședinta a Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European, acuză, prin intermediul unui comunicat de presă, lipsa totală de preocupare a autorităților române pentru îmbunătățirea condiției femeilor.

"Societatea românească este, în continuare, mai apropiată de țările subdezvoltate decât de statele occidentale, din cauza lentorii progreselor și a mentalității misogine. Din punctul de vedere al respectării drepturilor femeilor, România aparține lumii a treia", este de părere Corina Crețu, care a participat, joi, în calitate de membră a Delegației Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, la lansarea, la sediul ONU din New York, a Raportului UN Women privind progresele în îmbunătățirea situației femeilor în lume.

"E revoltător că numai unu din zece parlamentari români este femeie, că o persoană de sex feminin câștigă în medie 75% din salariul unui bărbat, că rata mortalității maternale rămâne foarte ridicată și că unu din cinci români consideră că e justificabil ca un bărbat să-și bată soția. Dar și mai revoltător decât această imagine creionată societății românești de raportul agenției ONU pentru femei este faptul că, în loc de progrese, asistăm la o degradare a situației femeilor, pe fondul recesiunii, pierderii locurilor de muncă, sărăciei în creștere, abandonului școlar tot mai mare, degradării serviciilor medicale și lipsei de protecție din partea statului", susţine Creţu.

Comunicatul complet aici.

Analiză a activităţii femeilor în Parlament

Institutul de Politici Publice (IPP) a publicat un raport de monitorizare a activităţii deputatelor şi senatoarelor din Parlamentul României, la doi ani de mandat.

Analiza dezvăluie, printre altele, că în cei 2 ani de activitate parlamentară nicio iniţiativă nu a fost semnată exclusiv de către femeile parlamentar, nici în Senat nici în Cameră, ceea ce indică că nicio temă majoră din societate nu a determinat o coalizare a intereselor femeilor din Parlament, indiferent de partidul din care fac parte. Susţinerea acordată de către deputate sau senatoare a fost mai degrabă pentru obiectivele generale ale partidului din care fac parte, cosemnând alături de colegi diferite proiecte de lege în această perioadă.

Un astfel de exemplu este lipsa de coalizare a femeilor din Parlament pentru adoptarea proiectului depus de Sulfina Barbu prin care se propune introducerea unei cote minimale de 40% pentru reprezentarea politică a femeilor. Prin această lege, partidele ar fi fost obligate să desemneze femei în proporţie de cel puţin 40% din candidaţii la viitoarele alegeri legislative uninominale. Ar fi forţat nucleele de putere masculină ale partidelor să facă o schimbare majoră pentru a permite femeilor din această ţară să fie prezente în mai mare măsură în forul legislativ. Anul trecut, prin septembrie, la o dezbatere pe tema cotelor de gen, doamne de la mai multe partide promiteau că-şi vor uni forţele pentru a-i convinge pe colegii de partid să voteze acest proiect. Cristina Pocora de la PNL şi Eugenia Barna de la UNPR îşi dădeau mâna cu Sulfina Barbu, Andreea Paul Vass şi Anca Boagiu pentru un pact transpartinic. Două luni mai târziu, în noiembrie, Sulfina Barbu a depus la Senat proiectul de lege, este drept de-o calitate care lasă de dorit, dar a rămas aproape singură în demersul său. Doar Andreea Paul Vass i-a fost alături. Acum proiectul legislativ se află la Camera Deputaţilor, unde a primit deja un aviz negativ de la Comisia pentru Drepturile Omului (drepturile omului oare nu includ şi drepturile femeilor, domnilor deputaţi?, femeile n-au dreptul să fie reprezentate în aceeaşi măsură în instituţia care dă legile ţării?).

Este probabilă respingerea lui în perioada imediat următoare, pentru că nici colegii doamnei Barbu de la PD-L nu vor (şi nu sunt suficient de presaţi) să-l voteze.

Va urma

Link: IPP - Sinteza activităţii femeilor din Parlamentul României după 2 ani din actualul mandat.

Medalia "Bărbăţie şi credinţă"?

Am descoperit că în sistemul naţional de decoraţii al României există o medalie care se cheamă „Bărbăţie şi Credinţă”.

Asta deşi de mai bine de 10 ani încoace admiterea în instituţiile militare de învăţământ se face fără discriminare între femei şi bărbaţi. Asta deşi există femei care servesc în armată, iar unele au fost sau sunt acum pe frontul din Afganistan...

Ar putea să-i zică "Vitejie şi Credinţă", însă şi faţă de cel de-a doilea termen am reţineri. Se referă la credinţa religioasă? Dacă da, atunci nu are ce căuta în titulatura unei decoraţii într-un Stat laic, un Stat în care aprecierea meritelor nu ar trebui să aibă de-a face cu opţiunea religioasă, la fel cum n-ar trebui să aibă de-a face cu sexul persoanei.

„Femei pe Mătăsari” - festival urban dedicat femeilor şi artei

Asociatia Beneva incearca sa schimbe perceptia publica asupra unei zone rau famate din Bucuresti: Strada Matasari va deveni, intre 17-19 iunie, un centru al culturii si artei urbane, in cadrul festivalului „Femei pe Matasari”.

Evenimentul isi propune sa celebreze rolul femeii in societate, intr-un alt mod decat este prezent in perceptia publica asupra zonei: „Intr-un anume fel, vrem sa schimbam accentul de comunicare, credem ca pe Matasari accentul se pune foarte diferit, se pune accent pe femeia care se vinde la colt de strada si atat, pe cand femeia pe Matasari nu face doar asta, ganditi-va doar la proiectele din Home Matasari”, explica Iulian Constantin Vacarean, presedintele Asociatiei Beneva, cea care se afla in spatele festivalului si al altor proiecte prin care incearca sa faca Bucurestiul mai frumos.

Strada Matasari va deveni, pentru trei zile, un centru cultural, in care femeile vor juca rolul central. Masinile nu vor avea acces, iar locul lor va fi luat de concerte in strada, prezentari de moda, proiectii de filme, expozitii de fotografie, targuri handmade, spatiu dedicat copiilor, seminarii si workshopuri, ateliere de gatit si alte evenimente organizate de si pentru femei.

Update PROGRAM

Vineri 17.06.2011

Ora 20.00 - Conferinţă de deschidere eveniment

Invitaţi: Alex Gâlmeanu, Wilhelmina Arz, Cătălina Florea (Asociaţia Telefonul Copilului), Iana Matei (Asociaţia Reach Out), Adrian Despot (Viţa de Vie), Lavinia Tănculescu (psiholog), Maria Balabas (Romania Cultural)

Ora 21.00 - "Regăsire" - Prezentare modă Wilhelmina Arz

Descriere vis urban:

1. Catwalk - Wilhelmina Arz - chiar in mijloc de strada;

2. Femei frumoase, puternice, ce au avut curaj si dorinta sa ne fie alaturi: Maria Radu, Roxana Ciuhulescu, Roxana Ionescu, Roxana Vancea, Suzana Vasilescu, Iulia Vacarean;

3. Flori - Madalina Mocanu-Lazar - miracol de flori, caci nicicand chipul unei femei n-a fost astfel mangaiat de flori;

4. Laurent Tourette - naturalete si talent laolalta, rezultat = coafuri ce par desprinse din poveste;

5. Cristina Batlan sau Christhelen B., atelier de creatie pantofi de colectie;

6. Make-up artists: Irina Mihaita si Oana Busuioc;

7. Muzica - Maria Radu - tocmai ca povestea sa se inchida intr-o stare perfecta, de visare…

Proiect 112 - Expoziţie foto Alex Gâlmeanu

Ora 22.00 - Femei pe Mătăsari - o altfel de socializare cu Dj Matze @ Home Mătăsari

Sâmbătă 18.06.2011

Ora 11.30 - 19.30 - Workshop-uri "De la femeia vizibilă la femeia invizibilă"

11.30-13.00: Workshop 1 - "Femeia la serviciu" – moderator: Lavinia Tănculescu, dintre invitate: Sorana Constantinescu, Daniela Vercellino

13.00-14.00: Pauză de prânz

14.00-15.00: Workshop 2 - "Femeia acasa" – moderator: Lavinia Tănculescu, dintre invitate: Laura Iosub, Liana Stanciu

15.00-15.30: Pauză de cafea

15.30-16.30: Workshop 3 - "Femeia în pat"– moderator: Lavinia Tănculescu, dintre invitate: Iana Matei, Natasa Ungureanu

16.30-16.45: Pauză de cafea

16.45-17.45: Workshop 4: "Femeia expat în Romania"– moderator: Delia Burnham, dintre invitate: Petra Heche, Fern Bunyan

17.45-18.00: Pauză de cafea

18.00-19.30: Workshop 5: "Femeia în sine"– moderator: Lavinia Tănculescu, dintre invitate: Uca Marinescu, Anet Verweij

Ora 14.00-15.00: Alexandrina Hristov - Cu pianul în stradă

Ora 15.00-18.00: Teatru în stradă (trupa Passe-Partout - Dan Puric)

Ora 18.00-19.00: Milonga - Tango în strada

Ora 20.30-21.30: EggNoEgo – performance “Femeia Uriaşă”

Ora 19.30 – 23.00 - Concerte pe Mătăsari:

Fanas Mecanique

We Singing Colors

The Smashed Mosquito

Biluna Jam Session

Viţa de Vie

Începând cu ora 23.30 - Nek @ Home Mătăsari

Duminică 19.06.2011

Ora 11.00: "Lecturi urbane la cafea" (printre invitaţi: Florin Piersic Jr., Claudiu Crăciun, Vasile Ernu, Sorin Despot, Costin Tănăsescu)

Ora 13.00-14.30 – Workshopuri @ Home Matasari

Ora 13.00-13.30: AtelierMix – “Femeia in pictura: de la muza la creatoare”

Ora 13.30-14.00: Alexandra Botez, instructor dans - “Femeia si dansul”

Ora 14.00-14.30: Marie Jeanne - “Femei voluntar în Protecţia Animalelor”

Ora 14.00 - 16.00: Fotbal în stradă

Ora 15.00: Bărbaţi despre femei (printre invitaţi: Dan Chişu, Alin Gălăţescu)

Ora 17.00: Girl Ride Powered by Skirt Bike

Ora 19.00 - Proiecţie de film

Simbata 18.06.2011 si Duminica 19.06.2011, ora 11.00 - 22.00

- peste 30 de ONG-uri vă aşteaptă la standurile lor

- La Bazar: târg handmade

- Unvieled: tineri designeri vă prezintă Femei pe Mătăsari

- Balet în strada (Pas Boutique)

- Biblioteca Vie

- C-moves: dimineaţa, ora de sport pe Mătăsari

- Ţigani meşteşugari pe Mătăsari

______________

Mai multe detalii:

• Ştiri ONG
• Facebook Femei pe Matasari - Festival urban

Sfaturi de la Delaco

Mariana, prietenul tău este distant deşi îi găteşti bine? Stai şi câte 3 ore în bucătărie şi te aştepţi ca el să aprecieze acest lucru? Greşit! Mai bine stai doar 3 minute, îi dai nişte caşcaval Delaco iar restul timpului te duci la coafor sau ce mai faceţi voi, femeile. Reţeta este garantată.

Aceasta ar fi descrierea scriptului acestei reclame tv pline de stereotipuri de gen:

Reclama are un mesaj direct: femeia de clasă medie medie, Mariana, trebuie să lase deoparte obiceiul de a sta toată ziua în bucătărie. Ca să facă asta, are la îndemână o soluţie simplă: caşcavalul, un aliment gata preparat.

Indirect, perpetuează diferite stereotipuri de gen:

1. Bucătăria, orice ar fi, rămâne teritoriul exclusiv al femeilor. „Progresul” actual este că femeia în loc să stea la cratiţă câte 3 ore, apelând la caşcaval timpul i se reduce la câteva minute. Bărbaţii aşteaptă, invariabil, să fie hrăniţi.
2. Femeia trebuie să-i facă pe plac bărbatului. Nu este suficient să-i gătească, trebuie să meargă şi la coafor să-şi aranjeze părul sau ce mai fac în general femeile (epilare, manichiură, etc.). Reţeta garantată este gătit + coafor pentru a fi apreciată în cuplu.
3. Depozitarul ştiinţei, autoritatea care dă sfaturile, este bărbat. El cunoaşte „reţeta garantată”. Acest lucru poate perpetua ideea că genul masculin deţine autoritatea, pe de alta că ştiinţa este personificată prin figura unui bărbat.
4. Bărbaţii în poziţii de autoritate au nevoie de asistente sau secretare. Femeia este în plan secund. Uitaţi-vă cine este lângă Dr. Andrei în platou: o asistentă dintr-un registru la fel de stereotip: frumoasă şi nevorbitoare. Este personificarea femeii-obiect pe care o regăsim în decorul multor emisiuni tv.

Pentru Mariana am eu un sfat mai bun: pentru a-l apropia pe prietenul distant, gătiţi împreună! Şi nu cumpăra caşcavalul ăla plin de grăsimi saturate că îţi creşte colesterolul şi ţie şi iubitului! Mariana, fii deşteaptă!

„Pentru a avea egalitate socială reală, democraţia trebuie realizată în propria casă"

Regizorul român Radu Mihăileanu este prezent în competiţia oficială a festivalului de film de la Cannes cu pelicula „La Source des Femmes”, o comedie dramatică având ca temă (in)egalitatea dintre sexe dintr-un mic sat marocan din munţii Atlas.

''La Source des Femmes'' este povestea unor femei, tinere şi bătrâne, care aduc apa de departe de satul lor de munte arid, în timp ce bărbaţii stau şi contemplă lumea. Frustrată din această cauză, o tânără mireasă, rol interpretat de actriţa francezo-algeriană Leila Bekhti, duce munca de lămurire în anturajul ei şi le îndeamnă pe celelalte femei la grevă: fără sex până când bărbaţii lor nu merg la muncă, scrie cotidianul New York Times într-un articol dedicat filmului.

Mihaileanu a remarcat că lansarea filmului său coincide cu protestele masive din ''primăvara arabă''. 'Revoluţia nu înseamnă doar o mişcare politică în stradă, ci şi cum stau lucrurile acasă - şi cum trebuie zguduite tradiţiile şi atitudinile. Pentru a avea egalitate sociala reală, democraţia trebuie realizată în propria casa. Acolo este locul unde începe şi de aceea mi-a făcut plăcere să realizez filmul - faptul că am pătruns într-o altă lume'', a mărturisit el.

Aceasta 'Lysistrata' modernă prezintă femei puternice, frumoase, care cântă, dansează şi suferă. Ele sunt pedepsite pentru îndrăzneala lor: Leila, mireasa care ar putea fi sterilă, riscă să devină o proscrisă şi să fie înlocuită; o altă femeie este batută de soţul ei în văzul întregii familii, fiind pedepsită pentru nesupunerea ei.

Regizorul a spus că a scris rolul Leilei pentru Bekhti, eroina lui. În prezentarea rolului, el a declarat: 'I-am spus 'Eşti o Ioana D'Arc contemporană; declanşezi o mişcare revoluţionară despre dragoste şi locul femeii în lume''.

Articolul complet din New York Times: With ‘The Source,’ Radu Mihaileanu Looks at the Battle of the Sexes, By JOAN DUPONT.

Filmul va avea prezentarea oficială sâmbătă, 21 mai. În competiţia pentru Palme D'or mai sunt înscrise alte 19 pelicule iar Mihăileanu va avea de înfruntat nume mari şi recunoscute de regizori, cum ar fi Lars Von Trier, Pedro Almodovar şi Nanni Moretti.

Radu Mihăileanu este evreu originar din România. A plecat din ţară în anii '80 şi s-a stabilit mai întâi în Israel, apoi în Franţa, unde a absolvit Institutul de Cinematografie din Paris. A regizat filme ca Train de Vie (Trenul Vieţii), Va, vis et deviens (Trăieşte) şi Le Concert (Concertul), premiate la numeroase festivaluri de film.

Străina (Die Fremde) la Noul Cinematograf al Regizorului Român

Luni, 9 mai, de Ziua Europei, la Cinematograful din incinta Muzeului Ţăranului Român va fi proiectat filmul nemţesc Străina (Die Fremde), urmat de o discuţie pe seama subiectului pe care acesta îl tratează: crimele de onoare din comunitatea turcă din Germania şi din alte comunităţi, violenţa de gen şi drepturile femeilor.

Aşa numita crimă de onoare reprezintă asasinarea unei fete/femei de către membrii familiei sau ai comunităţii pe motiv că au fost dezonoraţi de victimă. Motive ale dezonoarei frecvent invocate sunt încheierea unei căsătorii fără acordul familiei, pierderea virginităţii înaintea căsătoriei, adulterul, refuzul căsătoriei cu cel ales de familie, căutarea divorţului, dar şi faptul că fata/femeia a fost victima unui viol.

Astfel de crime se petrec în comunităţi profund patriarhale în care femeile sunt văzute ca proprietate a bărbaţilor membri ai familiei iar reputaţia familiei este considerată în strânsă legătură cu comportamentul femeilor din familie. Corpurile femeilor sunt depozitarele onoarei familiei.

Crime de onoare au fost raportate în estul Turciei, Iordania, Siria, Pakistan, India, Bangladesh, Iran, Irak, Israel (Palestina), Etiopia, Liban, Kosovo, dar şi în Mexic, Ecuador, Brazilia, estul Africii, Papua Noua Guinee, Cambogia, Yemen, Afganistan şi multe altele. Anual, conform estimărilor ONU, peste 5.000 de astfel de crime se petrec în diverse colţuri ale lumii, multe nefiind raportate oficial şi nefiind în niciun fel pedepsite.

Filmul Străina relatează povestea unei femei turce, Umay, care decide să plece din Istanbul de lângă soţul său violent pentru a locui la Berlin alături de părinţi şi fraţi. Familia tinerei, de tradiţie musulmană, la început bucuroasă de revedere, nu acceptă faptul că fiica cea mare şi-a abandonat soţul şi pe deasupra l-a luat cu ea şi pe fiul ei. Abandonarea soţului e văzută ca o ruşine pentru familie.

Pelicula lansată în 2010 a primit până acum mai multe premii, printre care premiul pentru cel mai bun film şi pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de film Tribeca 2010, Premiul Europa Cinema Label, Berlinale 2010, Premiul pentru cel mai bun film european- Lux Film Prize decernat de Parlamentul European şi a fost nominalizarea Germaniei la Premiul pentru cel mai bun film străin la Premiile Oscar 2011.

Mai multe detalii:

• Proiectie-eveniment de Ziua Europei la Noul Cinematograf al Regizorului Roman

• Interviu: Regizoarea Feo Aladag descoperă în Die Fremde mecanismul crimelor de onoare

• Trailer: When We Leave (Die Fremde)

Despre noua constituţie ultraconservatoare a Ungariei

În Europa lovită de criza economică, la nivel politic naţional se înregistrează victorii, mai mici sau mai mari, ale extremiştilor şi ultraconservatorilor. În Franţa, doamna Le Pen creşte ameninţător în sondaje. În Finlanda, la alegerile parlamentare de ieri, partidul de extremă dreapta "Adevăraţii Finlandezi" (Perussuomalaiset), a depăşit toate pronosticurile şi a devenit a treia forţă politică a ţării.

Azi, Parlamentul Ungar a votat o constituţie ultraconservatoare care poate însemna un regres important în dezvoltarea sistemului democratic.

Textul noii Constituţii ungare lasă cale liberă discriminărilor de toate tipurile, de la cele religioase, la cele legate de orientarea sexuală.

Femeilor ungare li se pregăteşte restrângerea dreptului de a decide pentru efectuarea avortului în primul trimestru de sarcină. Un articol din noua constituţie prevede că „viaţa fătului trebuie să fie protejată începând din momentul concepţiei sale”. Această prevedere poate însemna nu numai interzicerea avorturilor în Ungaria, ci şi blocarea accesului la metodele de contracepţie post-coitală. Ambele reprezintă restrângeri ale drepturilor reproductive ale femeilor.

Referirile la Dumnezeu, creştinism şi familia tradiţională abundă în textul constituţiei. Singura formă de căsătorie recunoscută este cea dintre o femeie şi un bărbat, instituţionalizându-se homofobia şi tratarea homosexualilor ca cetăţeni de categoria a doua. Ateii şi necreştinii sunt la rândul lor excluşi prin prevederile constituţionale.

Constituţia ungară a provocat, încă din faza de proiect, critici din partea mai multor organisme internaţionale, grupuri şi ONG-uri, printre ele numărându-se Human Rights Watch, Grupul Liberalilor şi Democraţilor din PE (ALDE), Amnesty International, Civil Liberties Union, Comitetul Helsinki, European Women's Lobby (EWL), ILGA-Europe.

______________

Care sunt punctele din Constitutia maghiara care dau nastere la ingrijorari in viziunea grupului ALDE:

• discriminarea pe motive de orientare sexuala care nu ar fi interzisa in mod expres
• discriminarea pe motiv de etnie, varsta si caracteristici genetice
• notiunile de casatorie si de familie, care sunt definite pentru a exclude cuplurile de acelasi sex
• ca ar interzice avortul sau merge in aceasta directie
• ingrijorarea fata de importanta pe care Constitutia o da unor valori, cum ar fi credinta, comunitatea si natiunea, inainte de individ
• rolul principal al familiilor traditionale in societate si importanta crestinismului in pastrarea natiunii maghiare.
• noua constitutie limiteaza grav competentele Curtii Constitutionale
• autonomia administrativa a sistemului judiciar este incalcata

(Sursa: Euractiv)

Linkuri:

• Scrisoarea European Women's Lobby (EWL)

• Human Rights Watch: Letter to Prime Minister Orbán Regarding Aspects of the Hungarian Constitution

• Comunicat de presă ALDE: New Hungarian constitution threatens European values

Gabi Creţu (PSD): “Reacţionaţi!”

Motive de indignare în România sunt cu miile, scrie Gabi Creţu (PSD) în ultima postare pe blog, îndemându-i pe români să iasă din pasivitate şi să protesteze.

Un motiv de indignare este Legea Parteneriatului Stat-culte, prin care programele sociale ale Bisericii vor fi finanţate în procent de 80% din bani publici. Se închid spitale din lipsă de fonduri, totuşi pentru Biserică fonduri se găsesc. "Ne putem imagina şi că, după o guvernare plină de păcate, primul ministru ar dori să-şi cumpere ceva indulgențe de la cel de sus; celor de pe pământ le va veni greu să ierte, deşi la noi nu se ştie… Adevărata problemă este că le cumpără cu banii cetățenilor cheltuiţi discreționar" arată pesedista.

Gabi Creţu este printre puţinii politicieni care au curaj să ia poziţie împotriva legii parteneriatului Stat-culte în domeniul asistenţei sociale.

Un alt motiv de indignare este violenţa în familie.

„Jumatate dintre români consideră că utilizarea violenței în familie este normală! Sperăm că aceasta nu e formată în întregime din agresori și victime care au interiorizat umilința; arată altceva - o foarte răspândită lipsă de respect pentru ființa de alături; față de femei, cu precădere. Mai arată și că demnitatea nu face doi bani; este nedemn și să lovești și să accepți lovitura. Violența domestică este pe agenda politică și legislativă europeană. La noi, câteva ONG-uri și vreo două politiciene se bat cu morile de vânt în discreție maximă. Niciun bărbat nu se pronunță; nu este o temă la înălțimea competenței lor politice! Bărbații politici au mare grijă să respingă orice inițiativă legislativă care ar aduce mai multe femei în forurile de decizie, acolo unde și-ar putea apăra singure cauza. De ce nu vă indignați și nu vă solidarizați cu victimele într-o luptă, după cum se vede, inegală!?”

Vă invit să-i citiţi întreaga postare:

Gabriela Creţu "Reacţionaţi!"

Violenţa invizibilă. Despre cazul fostului poliţist care şi-a împuşcat soţia şi fiica

Azi o ştire a ţinut ocupate minute bune televiziunile de ştiri şi spaţii largi pe paginile ziarelor: un fost poliţist şi-a împuşcat soţia cu care se afla în proces de divorţ şi fiica de 20 şi ceva de ani.

În urmă cu o săptămână un român din Spania îşi omora partenera de viaţă însărcinată în luna a cincea după ce a aflat că copilul nu era al său şi că fata voia să rupă relaţia.

În urmă cu mai multe săptămâni citeam despre cazul unui bărbat din Braşov care îşi înjunghiase soţia în autobuz cu mai multe lovituri de cuţit, nesuportând ideea că aceasta dorea să divorţeze.

Ce au toate aceste cazuri în comun? Toate sunt cazuri de violenţă domestică asupra unor femei.

Însă azi detaliile pe larg dezbătute de experţi criminalişti, psihologi şi jurnalişti erau legate de alte aspecte: de funcţia ocupată de criminal în Poliţie şi de permisul acestuia de port armă. La crima de acum o săptămână atenţia publică a fost îndreptată spre faptul că românul asasin luase legătura prin webcam cu tatăl său şi i-a arătat cadavrul iubitei. Nici un cuvânt despre violenţă domestică. Nici un cuvânt despre violenţa asupra femeilor. Cum e posibil totuşi să nu vadă acest lucru?

De ce continuă jurnaliştii să vorbească despre „crime pasionale” (ca şi cum pasiunea, iubirea ar fi cauza crimei, nu controlul şi dominaţia asupra victimei)? Cu părere de rău observ că azi expertul criminalist Dan Antonescu a spus pentru Evenimentul Zilei că „fostul poliţist Nelu Gruia a suferit o nebunie temporară”. Dacă era „nebunie temporară” poliţistul n-ar mai fi avut răgazul să scrie o scrisoare de adio pentru rude.

Violenţa asupra femeilor provine din relaţia de putere inegală dintre cele două sexe, relaţie în care sexul masculin deţine rolul dominant şi de control. În mod tradiţional se consideră că este legitim ca, atât în cadrul familiei, cât şi în societate, bărbaţii să deţină puterea, putând folosi inclusiv violenţa pentru a se impune. În ultimele decenii s-au făcut paşi importanţi înspre egalitatea între genuri dar nu suficienţi, astfel că femeile, din păcate, continuă să sufere pe scară largă diverse forme de violenţă, fizică, psihică, simbolică şi economică, în familie şi în afara ei. Iar aceste acte rămân deseori nepedepsite şi ascunse. Mii de femei sunt bătute şi terorizate psihic, împreună cu copiii lor, în spaţiul domestic. Sute de femei sunt violate sau agresate sexual şi doar puţine au curajul să depună plângeri împotriva agresorilor pentru că trăim într-o cultură în care victimele sunt învinovăţite şi blamate deseori în astfel de cazuri („s-a îmbrăcat provocator”, „avea fusta prea scurtă”, „cine a pus-o să se urce în lift cu un necunoscut?”). Multe alte femei sunt nevoite să presteze servicii sexuale în schimbul păstrării locului de muncă sau a ascensiunii pe un post şi un salariu mai bun. Sau sunt nevoite să accepte hărţuirea sexuală, care merge de la glume cu subînţeles până la aluzii sexuale insistente şi atingeri fizice. Ca să nu mai vorbesc despre sutele de românce exploatate de reţelele de trafic de fiinţe umane, ademenite cu false locuri de muncă, vândute, forţate să se prostitueze. Toate acestea şi multe altele sunt forme ale violenţei asupra femeilor. Nu se întâmplă doar în România, sunt, în grade diferite de gravitate şi răspândire, prezente în toate colţurile lumii. În unele ţări există forme specifice ale acestei violenţe, de exemplu „crimele de onoare” - fete ucise pentru că şi-au pierdut virginitatea; în alte ţări, femeile ajung să fie ucise din cauza dotei (India); în multe ţări în continuare violul marital este nepedepsit, considerându-se că bărbatul are drept absolut asupra corpului soţiei. În România violul marital a fost condamnat expres de lege de abia în anul 2000).

Violenţa asupra femeilor se învaţă. Copiii care cresc în medii violente învaţă de la părinţi comportamentele asociate cultural genului masculin şi feminin şi le perpetuează la rândul lor când îşi întemeiază propria familie.

În România trăim în continuare într-o cultură în care bărbatul este considerat cap de familie. El are rol dominator asupra celorlalţi membri ai familiei şi, tradiţional, crede că este legitim să folosească forţa pentru a corecta comportamentele dezobediente ale celorlalţi.

Fostul poliţist nu a acceptat ideea că soţia şi fiica lui ies de sub dominaţia sa de pater familias. I-a fost de neacceptat ca cei din jur să nu-i dea ascultate. Foarte probabil n-a fost prima oară când şi-a impus prin violenţă, fizică sau psihică, puterea asupra soţiei şi fiicei. De această dată zarurile fiind aruncate – soţia a luat decizia de a divorţa – a recurs la soluţia ultimă de a se impune. Nu este singurul bărbat incapabil să accepte decizia de independenţă a partenerei de viaţă. Nu e un caz izolat, nu e o nebunie.

__________

Link:

Evenimentul Zilei: Un fost polițist și-a executat familia. Experţii criminalişti: Bărbatul a suferit o nebunie temporară.

Dezbaterea „Ştiinţa la feminin” la Universitatea din Bucureşti

Joi, 14 aprilie 2011, Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, United Nations Population Fund (UNFPA) şi Academia Română organizează a doua dezbatere din seria România la feminin, intitulată Ştiinţa la feminin.

Dezbaterea va aborda o serie de întrebări - Cine sunt femeile de ştiinţă?, Care sunt realizările lor?, dintr-o perspectivă istorică, analitică şi practică.

La întâlnire vor participa conf. dr. Ionela Băluță (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București), prof. Lavinia Bârlogeanu (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti), Marius Cosmeanu (jurnalist, TBC), drd. Teodora Văcărescu (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti), dr. Raluca van Staden (cercetător în chimie, Medalie de Inventator, Geneva).

Moderatorii evenimentului sunt dr. Laura Grunberg (CEPES-UNESCO şi profesor la SNSPA) şi lector dr. Silvia Marton (Facultatea de Ştiinţe Politice).

Dezbaterea Ştiinţa la feminin va avea loc între orele 9:30-12:30 în sala Negulescu a Facultăţii de Ştiinţe Politice (str. Spiru Haret, nr. 8).

România la feminin este o serie de dezbateri lunare organizate de Sistemul ONU din România în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice a Universităţii din București şi Academia Română. Aceste dezbateri propun un alt fel de a privi teme de importanţă critică pentru societatea românească contemporană (precum politica, economia, ştiința, sănătatea, familia, valorile etc.), toate dezbătute din perspectiva contribuţiei femeilor şi a dezirabilităţii realizării unei adevărate parităţi de gen în România.

Link: Invitaţia la dezbatere.