luni, 31 mai 2010

Despre impactul cultural şi social al filmului “Sex and the City”

Mai jos puteţi viziona un interesant interviu cu socioloaga Tracy Scott de la Emory University în care sunt analizate elementele feministe şi cele mai puţin feministe, unele controversate, ale filmului “Sex and the City”.

Via sociological images.

Pe scurt, Tracy Scott spune că ceea ce aduce nou serialul „Sex and the City” faţă de filmele cu femei de carieră din anii 70 este ideea de eliberare sexuală şi discuţia deschisă despre sex.

Partea controversată a serialului provine din faptul că, deşi protagonistele au fost gândite iniţial ca femei de carieră, independente economic, care fac sex cu cine vor şi când vor, pe măsură ce serialul a avansat s-a focalizat din ce în ce mai mult pe ideea tradiţională de căutare a unei relaţii stabile, a unui „mister right” cu care să se căsătorească şi să aibă copii. Un alt aspect criticabil este obsesia protagonistelor pentru shopping, încurajarea consumerismului, un stereotip de gen des întâlnit.

Reţeta succesului provine tocmai din această ambiguitate, crede Tracy Scott. Avem pe de o parte eliberarea sexuală, femeia de carieră independentă economic, iar pe de altă parte căutarea iubirii romantice şi obsesia pentru cumpărături. Fiecare îşi alege ce vrea când urmăreşte serialul, în funcţie de propriile proiecţii.

Alte aspecte criticabile: obiectificarea bărbaţilor (o inversare a rolurilor din media în care femeile erau de obicei portretizate ca obiecte sexuale) şi faptul că protagonistele nu sunt reprezentative pentru majoritatea femeilor americane, ele fiind albe, cu mult glamour, cu trupuri perfecte, cu venituri peste medie, etc. Lipsa de realism face ca impactul serialului asupra societăţii să fie unul redus, consideră socioloaga.

Un comentariu:

Alexandrina spunea...

Mie mi-a placut filmul pentru ca am preferat sa vad latura independenta a lor, nu neaparat pe cea consumista. Nu o consider reprezentantiva, ci mai mult din sfera stereotipurilor de gen, asa cum spunea si socioloaga. Si, apoi, mi-a placut de acum zece ani, cand l-am vazut prima data. Cred ca era mai provocator pe atunci de cat e acum. Semn ca imaginea noastra se schimba, poate chiar in bine.